Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru severitate

SEVERIT├üTE s. f. ├Änsu╚Öirea de a fi sever (1); asprime, str─â╚Önicie; comportarea unei persoane severe; exigen╚Ť─â, austeritate, rigiditate. ÔÇô Din fr. s├ęv├ęrit├ę, lat. severitas, -atis.
SEVERIT├üTE s. f. ├Änsu╚Öirea de a fi sever (1); asprime, str─â╚Önicie; comportarea unei persoane severe; exigen╚Ť─â, austeritate, rigiditate. ÔÇô Din fr. s├ęv├ęrit├ę, lat. severitas, -atis.
SEVERITÁTE s. f. Asprime, strășnicie; rigiditate, duritate, austeritate.
severit├íte s. f., g.-d. art. severitß║»╚Ťii
severit├íte s. f., g.-d. art. severit─â╚Ťii; pl. severit─â╚Ťi
SEVERIT├üTE s. 1. v. exigen╚Ť─â. 2. asprime, constr├óngere, intransigen╚Ť─â, rigoare, rigurozitate, str─â╚Önicie, stricte╚Ťe, (├«nv.) str─â╚Önicire, (fig.) duritate. (~ regimului de internat.) 3. v. seriozitate. 4. austeritate, gravitate, rigorism, sobrietate, (fig.) asprime. (~ liniilor unei construc╚Ťii.)
SEVERITÁTE s. v. gravitate, pericol, periculozitate, primejdie, seriozitate.
SEVERIT├üTE s.f. Asprime, str─â╚Önicie; rigiditate. [Cf. fr. s├ęv├ęrit├ę, lat. severitas].
SEVERIT├üTE s. f. asprime, exigen╚Ť─â, rigiditate, austeritate. (< fr. s├ęv├ęrit├ę, lat. severitas)
SEVERIT├üTE f. 1) Caracter sever. 2) Comportament sever; asprime. /<fr. s├ęv├ęrit├ę, lat. severitas, ~atis
severitate f. strășnicie.
*severlt├íte f. (lat. sev├ęritas, -├ítis). Caracteru de a fi sever.
severitate s. v. GRAVITATE. PERICOL. PERICULOZITATE. PRIMEJDIE. SERIOZITATE.
SEVERITATE s. 1. exigen╚Ť─â, preten╚Ťie, rigurozitate. (~ unui profesor fa╚Ť─â de elevii s─âi.) 2. asprime, constr├«ngere, intransigen╚Ť─â, rigoare, rigurozitate, str─â╚Önicie, stricte╚Ťe, (├«nv.) str─â╚Önicire, (fig.) duritate. (~ regimului de internat.) 3. seriozitate. (~ liniilor fe╚Ťei.) 4. austeritate, gravitate, rigorism, sobrietate, (fig.) asprime. (~ liniilor unei construc╚Ťii.)
SEVERITATE. Subst. Severitate, stricte╚Ťe, exigen╚Ť─â, rigorism, rigurozitate, rigoare; asprime (fig.), str─â╚Önicie; lips─â de indulgen╚Ť─â, intoleran╚Ť─â, netoleran╚Ť─â, ne├«ng─âduin╚Ť─â, intransigen╚Ť─â; implacabilitate (rar), inexorabilitate (rar); rigiditate (fig.), inflexibilitate (fig.), fermitate. Austeritate, sobrietate; puritanism, ascetism, stoicism. Disciplin─â, spirit de ordine. Duritate, insensibilitate; neomenie, ├«nver╚Öunare, ├«nd├«rjire, ne├«ndurare, ne├«nduplecare. Adj. Sever, strict, exigent, preten╚Ťios, rigorist, riguros, aspru (fig.), stra╚Önic; intolerant, netolerant, ne├«ng─âduitor, intransigent, neiert─âtor, implacabil, inexorabil; rigid (fig.), inflexibil (fig.), ferm. Auster, sobru, puritan, spartan (fig.), ascetic. Dur (fig.), insensibil (fig.), rece, distant; drastic, draconic; neomenos, inuman, neuman, neomenit (├«nv.), ├«nver╚Öunat, ├«nd├«rjit, r─âu, nemilos, crud, ne├«ndur─âtor, ne├«ndurat, ne├«nduplecat. Vb. A fi sever (aspru, exigent), a trata cu asprime (cu severitate), a manifesta exigen╚Ť─â, a nu tolera, a nu ierta, a nu cru╚Ťa, a str─â╚Önici (rar); a avea inim─â de piatr─â (├«mpietrit─â); a fi m├«n─â de fier (m├«n─â forte), a ╚Ťine la respect, a nu l─âsa s─â cr├«cneasc─â, a ╚Ťine ├«n fr├«u, a ╚Ťine din scurt, a pune ╚Öaua pe cineva, a c─âl─âri pe cineva. A se ├«nd├«rji, a se ├«nver╚Öuna, a se ├«nr─âi; a nu se ├«ndura, a fi crud (nemilos), a fi f─âr─â inim─â, a fi r─âu (c├«inos, negru) la inim─â. Adv. Cu severitate, cu asprime, cu str─â╚Önicie, f─âr─â mil─â, necru╚Ťat (├«nv.). V. ascetism, asuprire, ne├«ndurare, neomenie, obliga╚Ťie, r─âutate.

Severitate dex online | sinonim

Severitate definitie

Intrare: severitate
severitate