setter definitie

6 definiții pentru setter

SÉTTER, setteri, s. m. Rasă de câini de vânătoare și de pază cu păr lung și ondulat și cu urechi mari, clăpăuge. Setter irlandez. [Scris și: seter] – Din engl., fr. setter.
SÉTER, seteri, s. m. Rasă de câini de vânătoare și de pază cu păr lung și ondulat și cu urechi mari, clăpăuge. Seter irlandez. [Scris și: setter] – Din engl., fr. setter.
*sétter (angl.) [e pron. ă] s. m., pl. sétteri
séter s. m., pl. séteri[1]
SÉTTER s.m. Câine de vânătoare și de pază, cu urechi mari căzute și cu păr lung, formând franjuri pe coaste; prepelicar. [< engl., fr. setter].[1]
SÉTTER (< engl.) s. m. Grup de rase de câini de vănâtoare și companie, cu forme armonioase, părul lung și ondulat, cu urechi mari, clăpăuge; afectuos și inteligent, de talie relativ mare (56-68 cm înălțime). S. irlandez, de culoare roșu acaju, este un excelent câine de aret, folosit în special pentru vânat de baltă. S. englez, bicolor sau tricolor (pe fond alb pete și pigmentații negre, galben-maronii, maronii-roșcate) este considerat un câine de vânătoare multilateral, foarte bun la vânatul cu pene. S. Gordon, rasă scoțiană, este negru cu „pete de foc”, fiind considerat unul dintre cei mai decorativi câini de companie.

setter dex

Intrare: setter
setter