SET, seturi, s. n. 1. Parte dintr-o întâlnire sportivă, limitată de epuizarea unui timp sau de realizarea unui scor convențional (la volei sau la tenis). 2. Serie de obiecte sau de instrumente tehnice care se vând împreună. 3. Ansamblu de obiecte de îmbrăcăminte (în special pulover și jachetă) ale cărui piese sunt confecționate din același material; garnitură (3). – Din engl., fr. set.

ȘES, ȘEÁSĂ, (1) șese, adj., (2, 3) șesuri, s. n. 1. Adj. (Despre pământuri, regiuni) Neted, întins; plan. 2. S. n. întindere vastă de pământ, fără diferențe (mari) de nivel, situată la mică altitudine; câmpie; suprafață plană de pământ situată într-o depresiune. 3. S. n. Parte a corpului animalelor, cuprinsă între ultima coastă și osul șoldului. – Lat. sessus.

SET, seturi, s. n. 1. Fiecare dintre părțile în care se împart unele jocuri sportive, determinate de câștigarea unui anumit număr de puncte în favoarea unei echipe sau a unui jucător. 2. Serie de obiecte sau de instrumente tehnice care se vând împreună. 3. Ansamblul de obiecte de îmbrăcăminte (în special pulover și jachetă) ale cărui piese sunt confecționate din același material; garnitură (3). – Din engl., fr. set.

ȘES, ȘEÁSĂ, (1) șese, adj., (2, 3) șesuri, s. n. 1. Adj. (Despre pământuri, regiuni) Neted, întins; plan. 2. S. n. Întindere vastă de pământ, fără diferențe (mari) de nivel, situată la mică altitudine; câmpie; suprafață plană de pământ situată într-o depresiune. 3. S. n. Parte a corpului animalelor, cuprinsă între ultima coastă și osul șoldului. – Lat. sessus.

SET, seturi, s. n. Fază a unei întreceri sportive (de tenis, ping-pong, volei etc.) al cărei sfîrșit este indicat de realizarea unui scor convențional.

ȘES2, ȘEÁSĂ, șese, adj. (Despre pămînturi, locuri, regiuni etc.) Neted, plan, întins. Au picat în coarnele unui țap care păștea pe un cîmp șes, foarte frumos. SBIERA, P. 166. Nilul mișcă valuri blonde pe cîmpii cuprinși de maur, Peste el cerul d-Egipet desfăcut în foc și aur; Pe-a lui maluri gălbii, șese, stuful crește din adînc. EMINESCU, O. I 43. – Variantă: (învechit și regional) șeț, șeáță (ODOBESCU, S. A. 83, TEODORESCU, P. P. 111) adj.

ȘEȚ, ȘEÁȚĂ adj. v. șes2.

set s. n., pl. séturi

șes1 (pop.) adj. m.; f. șásă, pl. șése

set s. n., pl. séturi

șes adj. n., f. șásă; pl. n. și f. șése

SET s. v. garnitură.

ȘES s., adj. 1. s. v. câmpie. 2. adj. v. drept. 3. adj. întins, neted, plan. (Un platou ~.)

SET s.n. 1. Parte a unui meci de tenis, de volei etc., determinată de atingerea unui anumit număr de puncte înscrise în favoarea unei echipe sau a unui jucător. 2. Ansamblu de piese, de instrumente de același fel sau deosebite, folosite într-o anumită muncă sau exploatare; garnitură. 3. Unitate de măsură tipografică, egală cu 0,019598 mm. [Pl. -turi. / < engl., fr. set].

SET s. n. 1. parte a unui meci de tenis, volei etc. determinată de obținerea unui anumit număr de puncte. 2. ansamblu de piese, de instrumente de același fel sau deosebite, într-o anumită muncă sau exploatare; garnitură. ◊ ansamblu de obiecte de îmbrăcăminte confecționate din același material, care se poartă împreună. ♦ ~ de cromozomi = totalitatea cromozomilor cu care contribuie unul din genitori la formarea zigotului. 3. unitate de măsură tipografică, de 0,019598 mm. (< engl., fr. set)

șes (-eásă), adj. – Plan, neted. – Var. șeț. Lat. sĕssus (Pușcariu 1586; REW 7882), cf. alb. šeš (după REW rom. ar proveni din alb., opinie nefondată); cf. și ședea. – Der. șeș, s. n. (cîmpie); șest, s. n. (parte netedă a unui obiect; Banat, șes), a cărui explicație pare dificilă (după Candrea, dintr-un lat. *sĕssĭtum); șestină (var. șeștină), s. f. (Olt., Trans., șes, cîmpie).

SET ~uri n. 1) Parte a unui meci de tenis, de volei etc., care durează până la realizarea unui anumit număr de puncte în favoarea unuia dintre participanți. 2) Garnitură de obiecte de același fel, având o anumită destinație. /<fr., engl. set

ȘES2 șeásă (șeși, șése) rar (despre forme de relief) Care este întins și neted; plat. Câmp ~. /<lat. sessus, ~a, ~um

șeț s.n. (reg.) împletitură de nuiele care formează fundul lesei de prins pește.

Set m. al treilea fiu al lui Adam.

șes a. neted, fără înălțimi, vorbind de suprafețe: teren șes. [Lat. (LOCUS) SESSUS]. ║ n. 1. suprafață netedă; 2. mare întindere de pământ într’o țară: șesul Bărăganului.

șeț a. șes: câmpia șeață OD.

șes, șeasă adj., pl. șeșĭ, șese (lat. sessus, așezat, part d. sidere, a se pune, a se așeza, și d. sedére, a ședea; it. pg. sesso, vfr. ses, sp. siesso, șezut, dos; alb. šeš, șes, cîmp). Neted, plan: loc șes, regiune șeasă. S. n., pl. urĭ. Cîmp, cîmpie: șesu Bărăganuluĭ. – Și șeț (pron. și șăț) în Olt. Argeș și aĭurea în Munt.

șeț, V. șes.

SET s. garnitură, (rar) sortiment. (Un ~ complet de cuțite.)

ȘES s., adj. 1. s. (GEOGR.) cîmp, cîmpie, (reg.) cohalm. (Regiune de ~.) 2. adj. drept, neted, plan, plat, (pop.) oblu, (reg.) șesos, (Olt. și Ban.) polejnic, (înv.) tins, tocmai, (fig.) ras, șters. (Un loc ~; o suprafață ~.) 3. adj. întins, neted, plan. (Un platou ~.)

SET, patriarh biblic, al treilea fiu al lui Adam și al Evei, născut după ce Abel a fost ucis de Cain. Se spune că a trăit 912 ani.

SET fiul lui Adam, ebr. Shēt „repositus” (OS). 1. Sit (Tis); -a, -ani, -ești -oaia ss.; -escu L. (Tg.-Jiu). 2. Sitea (Ard); I. (Giur 266); – Stan, olt. (Sd V 305); – Badea (17 B IY 552), zis și Sete (ib 193). 3. Sitilă (Mus); Sitilești ceată de moșneni în Chiojdu. 4. Sita, N. (Met 259). 5. Sete (13 – 15 B 231). Aceste nume se pot lega și de apelativele: sită și sete.

Set, al treilea fiu al lui Adam și al Evei, născut după uciderea lui Abel de către Cain.