Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru sertar

SALTÁR s. n. v. sertar.
SERT├üR, sertare, s. n. 1. Parte a unei mobile (birou, scrin etc.) ├«n form─â de cutie, care se poate trage ├«n afar─â. 2. Organ de ma╚Öin─â care, prin deplas─ârile sale, permite intrarea ╚Öi ie╚Öirea agentului motor (abur, aer comprimat etc.) ├«n ╚Öi din cilindrul unui motor. ÔÖŽ Element ├«n form─â de plac─â folosit la construc╚Ťia unor robinete pe care le ├«nchide ╚Öi le deschide, deplas├óndu-se ├«ntr-o mi╚Öcare de transla╚Ťie ├«n lungul axei lui; van─â. [Var.: salt├ír s. n.] ÔÇô Din ngr. sirt├íri.
SALTÁR s. n. v. sertar.
SERT├üR, sertare, s. n. 1. Parte a unei mobile (birou, scrin etc.) ├«n form─â de cutie, care se poate trage ├«n afar─â. 2. Organ de ma╚Öin─â care, prin deplas─ârile sale, permite intrarea ╚Öi ie╚Öirea agentului motor (abur, aer comprimat etc.) ├«n ╚Öi din cilindrul unui motor. ÔÖŽ Element ├«n form─â de plac─â folosit la construc╚Ťia unor robinete pe care le ├«nchide ╚Öi le deschide, deplas├óndu-se ├«ntr-o mi╚Öcare de transla╚Ťie ├«n lungul axei lui; van─â. [Var.: salt├ír s. n.] ÔÇô Din ngr. sirt├íri.
SALTÁR, saltare, s. n. Sertar.
SERT├üR, sertare, s. n. 1. Cutie ├«ntr-o mobil─â (birou, mas─â, scrin etc.) care se trage pu╚Ťin ├«n afar─â c├«nd vrem s─â ne servim de ea. Doamna Vorvoreanu deschise sertarul ╚Öi se uit─â ├«n─âuntru printre h├«rtii, bastona╚Öe de cear─â de sigilat, tocuri. DUMITRIU, N. 84. De la fereastr─â, p─â╚Öi la birou ╚Öi deschise sertarul, b─ât├«nd cu palma dr─âg─âstos cele dou─â dosare, pe ├«ncetul ╚Öi cu r─âbdare alc─âtuite. C. PETRESCU, C. V. 111. 2. Organ de ma╚Öin─â care, prin deplas─ârile sale de transla╚Ťie sau de rota╚Ťie, permite intrarea ╚Öi ie╚Öirea agentului motor (abur, aer comprimat etc.) ├«n cilindrul unui motor. ÔÖŽ Element ├«n form─â de plac─â, folosit la construc╚Ťia unor robinete pe care le ├«nchide ╚Öi le deschide, deplas├«ndu-se ├«ntr-o mi╚Öcare de transla╚Ťie ├«n lungul axei lui; van─â.
sertár s. n., pl. sertáre
sertár s. n., pl. sertáre
SERT├üR s. 1. (fran╚Ťuzism rar) tiroar, (├«nv. ╚Öi reg.) sicriu, (Ban. ╚Öi Transilv.) lad─â, (Transilv.) pui, puiuc, (Transilv. ╚Öi Ban.) pult, (Bucov., Mold. ╚Öi Transilv.) ╚Öuflad─â. (~ul mesei.) 2. cutie. (~ de la tejghea.) 3. (TEHN.) registru, ╚Öuber, ventil. (~ la o conduct─â.) 4. (TEHN.) van─â. (~ pentru reglarea circula╚Ťiei unui fluid.)
sert├ír (-re), s. n. ÔÇô Cutie, parte a unei mobile care se trage afar─â. ÔÇô Var. s─ârtar, s─âltar. Mr. sirtare. Ngr. ¤â¤ů¤ü╬Ȥä╬» (Cihac, II, 694; Densusianu, Rom., XXXIII, 286; Graur, BL, V, 77).
SERT├üR ~e n. 1) Lad─â mic─â la o mobil─â care se poate trage ├«n afar─â. 2) Organ de ma╚Öin─â care, printr-o mi╚Öcare de alunecare, deschide ╚Öi ├«nchide sec╚Ťiunea de acces al unui fluid. /<ngr. syrtari
sertar n. cutioar─â de dulap sau de mas─â ce se trage afar─â cu un buton sau cheie. [Gr. mod. SYRT├üRI (devenit, prin etimologie popular─â, s─âltar, adic─â cutie ce salt─â tr─âg├óndÔÇÖo)].
saltár V. sertar.
sert├ír n., pl. e (ngr. syrt├ír├ş). Munt. Cutie f─âr─â capac care se trage ╚Öi se ├«mpinge la o mas─â or─ş la un dulap: scrinu e o mobil─â compus─â din 3-4 sertare mar─ş. ÔÇô ├Än Munt. ma─ş des cutie. ├Än Mold. saltar, ma─ş vech─ş s─âltar (ca tulbure din turbure ╚Öi talhar din t├«lhar). V. cecmegea ╚Öi tronec─ş.
SERTAR s. 1. (fran╚Ťuzism rar) tiroar, (├«nv. ╚Öi reg.) sicriu, (Ban. ╚Öi Transilv.) lad─â, (Transilv.) pui, puiuc, (Transilv. ╚Öi Ban.) pult, (Bucov., Mold. ╚Öi Transilv.) ╚Öuflad─â. (~ mesei.) 2. cutie. (~ de la tejghea.) 3. (TEHN.) registru, ╚Öuber, ventil. (~ la o conduct─â.) 4. (TEHN.) van─â. (~ pentru reglarea circula╚Ťiei unui fluid.)
cut├şe-sert├ír s. f. Cutie cu rolul de sertar ÔŚŐ ÔÇ×Completarea pieselor principale ale mobilierului cu cutii-sertare din material plastic sau faian╚Ť─â pentru condimente.ÔÇŁ Sc. 16 XII 62 p. 2 (din cutie + sertar)
sertar, sertare s. n. (intl.)buzunar.

Sertar dex online | sinonim

Sertar definitie

Intrare: sertar
sertar substantiv neutru
saltar