SERODIAGNÓSTIC, serodiagnostice, s. n. Stabilire a diagnosticului unei boli infecțioase prin căutarea prezenței și evoluției anticorpilor specifici produși de microbii respectivi. [Pr.: -di-ag-] – Din fr. sérodiagnostic.

SERODIAGNÓSTIC, serodiagnostice, s. n. Stabilire a diagnosticului unei boli infecțioase prin căutarea prezenței și evoluției anticorpilor specifici produși de microbii respectivi. [Pr.: -di-ag-] – Din fr. sérodiagnostic.

!serodiagnóstic (-di-ag-nos-/-a-gnos-) s. n., pl. serodiagnóstice

serodiagnóstic s. n. (sil. -di-; mf. -gnos-), pl. serodiagnóstice

SERODIAGNÓSTIC s.n. (Med.) Diagnostic al unor boli infecțioase, constând în a pune în contact serul bolnavului cu microbul respectiv. [< fr. sérodiagnostic].

SERODIAGNÓSTIC s. n. diagnostic pozitiv; seroaglutinare. (< fr. sérodiagnostic)

SERODIAGNÓSTIC ~ce n. Metodă de diagnosticare a unor boli, de obicei infecțioase, cu ajutorul unor reacții ale serului sangvin. /<fr. sérodiagnostic

serodiagnóstic s. n. (med.) Diagnostic serologic ◊ „Vineri, la Institutul oncologic din București a avut loc conferința publică și demonstrația practică de serodiagnostic al bolii canceroase, susținute de ing. chimist N.I.D.” R.l. 15 IV 78 p. 4; v. și R.l. 27 VI 80 p. 5 (din fr. sérodiagnostic; DM, DZ; DEX, DN3)