Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

22 defini╚Ťii pentru serios

SERI├ôS, -O├üS─é, serio╚Öi, -oase, adj., adv., s. n. I. Adj. 1. Care are un caracter grav, sobru; lipsit de superficialitate; care nu se ╚Ťine de frivolit─â╚Ťi, de glume; a╚Öezat, ponderat. Care convinge, care corespunde unui caracter sobru. ÔÖŽ Care are o ├«nf─â╚Ťi╚Öare grav─â, un aer solemn, sever, rigid. ÔÖŽ Lipsit de zburd─âlnicie, de veselie. ÔÖŽ (Despre ├«mbr─âc─âminte) Sobru. 2. Care obi╚Önuie╚Öte s─â ad├ónceasc─â lucrurile, care procedeaz─â ├«n ac╚Ťiunile sale cu aten╚Ťie, cu con╚Ötiinciozitate; p. ext. care are o ├«nf─â╚Ťi╚Öare, o expresie v─âdind concentrare, preocupare. 3. Care trebuie privit cu seriozitate; pozitiv, real, adev─ârat. E lucru foarte serios. ÔÖŽ (Despre lucr─âri, activit─â╚Ťi etc.) Temeinic, ad├ónc, con╚Ötiincios. Studii serioase ├«n specialitate. ÔÖŽ Care poate avea urm─âri grave; primejdios. Boal─â serioas─â. 4. De seam─â, important. II. Adv. 1. F─âr─â inten╚Ťie de glum─â sau de fars─â; adev─ârat, drept. 2. Temeinic; st─âruitor, hot─âr├ót cu tot dinadinsul. III. S. n. (Rar) Seriozitate. ÔŚŐ Loc. adv. Cu (tot) seriosul = cu toat─â seriozitatea, cu toat─â convingerea, f─âr─â glum─â. ÔŚŐ Expr. A lua (pe cineva sau ceva) ├«n serios = a acorda unei persoane sau unui lucru toat─â aten╚Ťia, a-l socoti vrednic de luat ├«n considera╚Ťie. [Pr.: -ri-os] ÔÇô Din fr. s├ęrieux, lat. seriosus.
SERI├ôS, -O├üS─é, serio╚Öi, -oase, adj., adv., s. n. I. Adj. 1. Care are un caracter grav, sobru; lipsit de superficialitate; care nu se ╚Ťine de frivolit─â╚Ťi, de glume; a╚Öezat, ponderat. ÔŚŐ Care convinge, care corespunde unui caracter sobru. ÔÖŽ Care are o ├«nf─â╚Ťi╚Öare grav─â, un aer solemn, sever, rigid. ÔÖŽ Lipsit de zburd─âlnicie, de veselie. ÔÖŽ (Despre ├«mbr─âc─âminte) Sobru. 2. Care obi╚Önuie╚Öte s─â ad├ónceasc─â lucrurile, care procedeaz─â ├«n ac╚Ťiunile sale cu aten╚Ťie, cu con╚Ötiinciozitate; p. ext. care are o ├«nf─â╚Ťi╚Öare, o expresie v─âdind concentrare, preocupare. 3. Care trebuie privit cu seriozitate; pozitiv, real, adev─ârat. E lucru foarte serios. ÔÖŽ (Despre lucr─âri, activit─â╚Ťi etc.) Temeinic, ad├ónc, con╚Ötiincios. Studii serioase ├«n specialitate. ÔÖŽ Care poate avea urm─âri grave; primejdios. Boal─â serioas─â. 4. De seam─â, important. II. Adv. 1. F─âr─â inten╚Ťie de glum─â sau de fars─â; adev─ârat, drept. 2. Temeinic; st─âruitor, hot─âr├ót cu tot dinadinsul. III. S. n. (├Änv.) Seriozitate. ÔŚŐ Loc. adv. Cu (tot) seriosul = cu toat─â seriozitatea, cu toat─â convingerea, f─âr─â glum─â. ÔŚŐ Expr. (╚śi azi) A lua (pe cineva sau ceva) ├«n serios = a acorda unei persoane sau unui lucru toat─â aten╚Ťia, a-l socoti vrednic de luat ├«n considera╚Ťie. [Pr.: -ri-os] ÔÇô Din fr. s├ęrieux, lat. seriosus.
SERI├ôS1 adv. 1. F─âr─â inten╚Ťie de glum─â, de fars─â; drept, adev─ârat. Vorbesc foarte serios, declara el. SADOVEANU, E. 173. Ei, cum vorbe╚Öti serios... dac─â vrei s─â ╚Ötii ce vor filozofii? CAMIL PETRESCU, U. N. 76. 2. Temeinic, cu seriozitate. Ghica, Rosetti, B─âlcescu etc. nu se pun serios pe lucru s─â se uneasc─â ├«ntre d├«n╚Öii. GHICA, A. 73. ÔÖŽ St─âruitor, hot─âr├«t, dinadins. Aceasta venea dup─â ce aflase c─â Ion umbla serios dup─â Ana. REBREANU, I. 31.
SERI├ôS2 s. n. (Mai ales ├«n expr.) Seriozitate. ├Änchin paharele cu seriosul cunoscut al rom├«nilor. RUSSO, S. 25. ÔŚŐ Loc. adv. Cu (tot) seriosul = cu toat─â seriozitatea, cu toat─â convingerea, f─âr─â glum─â. Asta ├«n ╚Üara Rom├«neasc─â se nume╚Öte cu tot seriosul sistem─â democratic─â. CARAGIALE, O. III 186. ÔŚŐ Expr. A lua (pe cineva sau ceva) ├«n serios = a acorda (unei persoane sau unui lucru) toat─â aten╚Ťia, a-l socoti vrednic de luat ├«n considera╚Ťie, a-l crede real, adev─ârat, important.
SERI├ôS3, -O├üS─é, serio╚Öi, -oase, adj. 1. Care are im caracter grav, sobru, rezervat; care nu se ╚Ťine de glume, de frivolit─â╚Ťi; a╚Öezat, ponderat. Las─â-m─â-n pace, fii om serios! BARANGA, I. 188. Amicii ╚Öi tovar─â╚Öii de alt─âdat─â, poe╚Ťi ╚Öi ei la ceasul lor, s├«nt ast─âzi oameni serio╚Öi, p─âtrun╚Öi de grija familiei ╚Öi a viitorului. GALACTION, O. I 342. Multe neamuri s-au schimbat ├«n caracter, a╚Öa englezii r├«d ╚Öi gioac─â ast─âzi, pe c├«nd, din contra, voio╚Öii fran╚Ťuji de odinioar─â se fac serio╚Öi. RUSSO, S. 107. ÔŚŐ (Cu determin─âri introduse prin prep. ┬źla┬╗) Fii mai serios la vorb─â. GHICA, A. 539. ÔÖŽ Care convine, care corespunde unui caracter sobru. Trebuie s─â ├«ncetez cu glumele ╚Öi s─â-mi iau un aer mai serios. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 67. ÔÖŽ Care are o ├«nf─â╚Ťi╚Öare grav─â, un aer solemn, sever, rigid. Al─âturea cu oblonul se ╚Ťinea un groom ca de vro 15 ani, ╚Ťan╚Ťu╚Ö ╚Öi serios ca un personagiu important. ALECSANDRI, O. P. 137. ÔÖŽ Lipsit de veselie, de zburd─âlnicie. Copil prea serios pentru v├«rsta lui. ÔÖŽ (Despre ├«mbr─âc─âminte) Sobru. [Cucoanele] ├«n tr─âsurile lor, cu vizitiul ╚Öi feciorul ├«mbr─âca╚Ťi ├«n livrele serioase, cu alte cuvinte ce nu bat la ochi... se uit─â pe sub gene la Cuza c├«nd trece ├«n sf├«r├«itul ro╚Ťilor ╚Öi ├«n zborul cailor. MACEDONSKI, O. III 38. 2. Care obi╚Önuie╚Öte s─â ad├«nceasc─â lucrurile, s─â procedeze cu aten╚Ťie, cu con╚Ötiinciozitate ├«n toate ac╚Ťiunile sale; p. ext. care are o ├«nf─â╚Ťi╚Öare, o expresie v─âdind concentrare, aten╚Ťie, preocupare. S├«nt to╚Ťi serio╚Öi ╚Öi gravi... BOGZA, A. ├Ä. 235. Asculta foarte serioas─â, cu capul sus. REBREANU, I. 86. Avea... ni╚Öte ochi mari, serio╚Öi, ├«mpr─â╚Ötietori de lumin─â. GANE, N. III 93. 3. Care trebuie privit cu seriozitate; pozitiv, real, adev─ârat. E lucru foarte serios ╚Öi poate s─â te bage ╚Öi-n temni╚Ť─â. REBREANU, I. 107. ÔÖŽ Care cere o aten╚Ťie deosebit─â, pentru a se evita urm─âri grave; primejdios. Boal─â serioas─â. Ôľş S├«nt semne c─â a doua zi vom avea o b─ât─âlie serioas─â. CAMIL PETRESCU, U. N. 348. ÔÖŽ (Despre lucr─âri, activit─â╚Ťi etc.) Temeinic, ad├«nc, laborios. Te a╚Öteptai s─â fii r─âspl─âtit, chiar de la ├«nceput, prin laude meritate, pentru toate cercet─ârile serioase... pentru toate ostenelile ce ai depus ├«n opera ta. ODOBESCU, S. III 10. Toat─â vremea mea era ├«ntrebuin╚Ťat─â ├«n studii serioase asupra artei. ALECSANDRI, O. P. 16. Nu m─â voi ├«ntinde a descrie modul lucr─ârii minelor ╚Öi starea arestan╚Ťilor. Aceste vor fi obiectul unei scrieri mai serioase pre care ├«mi propun a o face, c─âci impresia ce mi-a l─âsat e m├«hnicioas─â. NEGRUZZI, S. I 312. 4. Important, de seam─â. Astfel ╚Öi numai astfel vom putea dob├«ndi o trup─â serioas─â. ALECSANDRI, S. 4. Schimbarea iute a literilor... va aduce prefacere serioas─â ├«n ortografie. RUSSO, S. 58.
seriós1 (-ri-os) adj. m., pl. serióși; f. serioásă, pl. serioáse
seri├│s2 (rar) (-ri-os) s. n.
seriós adj. m. (sil. -ri-os), pl. serióși; f. sg. serioásă, pl. serioáse
seri├│s s. n. (sil. -ri-os)
SERIÓS s. v. seriozitate.
SERI├ôS adj., adv., interj. 1. adj. v. cump─âtat. 2. adj. grav. (Are o fizionomie ~oas─â.) 3. adj. grav, solemn, (├«nv.) mar╚Ťial, (├«nv.) solemnel. (Ton ~.) 4. adj. chibzuit, cump─ânit, g├óndit, judicios, matur, socotit, temeinic. (O judecat─â ~oas─â.) 5. adj. am─ânun╚Ťit, atent, meticulos, mig─âlos, minu╚Ťios, riguros, scrupulos, (├«nv.) scump. (O ~oas─â cercetare a faptelor.) 6. adj., adv. st─âruitor, temeinic, (fig.) s─ân─âtos. (S-a apucat ~ de treab─â.) 7. adj. ad├ónc, profund, temeinic, (fig.) p─âtrunz─âtor. (Un eseu ~.) 8. adj. v. conving─âtor. 9. adj. fundamentat, ├«ndrept─â╚Ťit, ├«ntemeiat, just, justificat, legitim, logic, motivat, temeinic, (livr.) ├«ndrituit, (fig.) binecuv├óntat. (A invocat o scuz─â ~oas─â.) 10. adj. ad├ónc, capital, considerabil, crucial, decisiv, esen╚Ťial, fundamental, hot─âr├ótor, important, ├«nsemnat, organic, primordial, profund, radical, structural, substan╚Ťial, vital, (livr.) cardinal, major, nodal, (rar) temeinic. (Prefaceri ~oase.) 11. adj. deosebit, important, ├«nsemnat, mare, notabil, pre╚Ťios, remarcabil, substan╚Ťial, temeinic, valoros, (fig.) consistent. (A adus o contribu╚Ťie ~oas─â la dezvoltarea...) 12. adj. grav, greu, malign, periculos, primejdios, (rar) sever, (fam.) ur├ót. (O boal─â ~oas─â; o form─â ~oas─â a bolii.) 13. adv. foarte, grav, greu, r─âu, tare. (E ~ bolnav.) 14. adv. adev─ârat, cert, sigur. (- A╚Öa s-au ├«nt├ómplat lucrurile! ÔÇô ~?) 15. interj. z─âu!, (fran╚Ťuzism) parol.
Serios Ôëá glume╚Ť, neserios, u╚Öuratic
SERI├ôS, -O├üS─é adj. 1. Grav, lipsit de superficialitate, de frivolitate; a╚Öezat, ponderat. ÔÖŽ C─âruia nu-i place s─â glumeasc─â; sever, rigid. 2. (╚Öi adv.) Care trebuie privit cu seriozitate; pozitiv, real. ÔÖŽ ├Ängrijor─âtor, grav. 3. Important, de seam─â. ÔÖŽ A lua (pe cineva sau ceva) ├«n serios = a acorda toat─â aten╚Ťia unei persoane sau unui lucru. [Pron. -ri-os. / < fr. s├ęrieux, cf. lat. med. seriosus].
SERI├ôS, -O├üS─é adj. 1. grav, lipsit de superficialitate, de frivolitate; a╚Öezat, ponderat. ÔŚŐ c─âruia nu-i place s─â glumeasc─â; sever, rigid. 2. (╚Öi adv.) privit cu seriozitate; pozitiv, real. ÔŚŐ ├«ngrijor─âtor, grav. 3. important, de seam─â. ÔÖŽ a lua (pe cineva sau ceva) ├«n ~ = a acorda toat─â aten╚Ťia (unei persoane sau unui lucru). (< fr. s├ęrieux, lat. seriosus)
seri├│s (-o├ís─â), adj. ÔÇô Sobru, grav. Fr. s├ęrieux, it. serioso. ÔÇô Der. seriozitate, s. f. (gravitate, ├«nsemn─âtate); neserios, adj. (pu╚Ťin serios, f─âr─â seriozitate).
SERI├ôS2 adv. 1) Cu temeinicie; temeinic. A se apuca ~ de lucru. 2) F─âr─â inten╚Ťie de glum─â. A vorbi ~. /<lat. seriosus, fr. s├ęrieux, it. serioso
SERI├ôS1 ~o├ís─â (~├│╚Öi, ~o├íse) 1) (despre persoane) Care st─âruie s─â p─âtrund─â ├«n esen╚Ťa lucrurilor; care ╚Ötie s─â aprofundeze, aleg├ónd esen╚Ťa. Student ~. 2) (despre persoane) Care este lipsit de veselie frivol─â; f─âr─â veselie frivol─â. 3) (despre ac╚Ťiuni, lucr─âri etc.) Care este f─âcut cu mare sim╚Ť de r─âspundere; realizat ├«n mod con╚Ötiincios. Aport ~. 4) (despre manifest─âri ale persoanelor) Care v─âde╚Öte severitate; sever; grav. 5) (despre st─âri de lucruri) Care poate avea urm─âri grave; care se poate complica. Boal─â ~oas─â. [Sil. -ri-os] /<lat. seriosus, fr. s├ęrieux, it. seriose
serios a. 1. grav, ├«n opozi╚Ťiune cu u╚Öuratic: om serios; 2. ale c─ârii consecin╚Ťe pot fi grave: afacere, boal─â serioas─â; 3. foarte important: a face cercet─âri serioase; 4. sincer, adev─ârat: o afec╚Ťiune serioas─â. ÔĽĹ n. seriozitate: a lua ├«n serios.
*seri├│s, -o├ís─â adj. (fr. s├ęrieux. d. mlat. seriosus, clasic serius). Grav, f─âr─â glum─â, pe care te po╚Ť─ş baza: om serios, ton serios. Grav, periculos: boal─â serioas─â. Pozitiv, real, sincer: promisiun─ş serioase. Important, de valoare: cercet─âr─ş serioase. S. n. A lua ├«n serios, a considera ca important, nu ca glum─â. A-╚Ť─ş lua rolu ├«n serios, a lucra cu seriozitate. Adv. ├Än mod serios.
serios s. v. SERIOZITATE.
SERIOS adj., adv., interj. 1. adj. ast├«mp─ârat, a╚Öezat, chibzuit, cuminte, cumin╚Ťit, cump─âtat, domolit, echilibrat, lini╚Ötit, potolit, re╚Ťinut, rezervat, sobru, st─âp├«nit, temperat. (Om ~.) 2. adj. grav. (Are o fizionomie ~.) 3. adj. grav, solemn, (livr.) mar╚Ťial, (├«nv.) solemnel. (Ton ~.) 4. adj. chibzuit, cump─ânit, g├«ndit, judicios, matur, socotit, temeinic. (O judecat─â ~.) 5. adj. am─ânun╚Ťit, atent, meticulos, mig─âlos, minu╚Ťios, riguros, scrupulos, (├«nv.) scump. (O ~ cercetare a faptelor.) 6. adj., adv. st─âruitor, temeinic, (fig.) s─ân─âtos. (S-a apucat ~ de treab─â.) 7. adj. ad├«nc, profund, temeinic, (fig.) p─âtrunz─âtor. (Un eseu ~.) 8. adj. concludent, conving─âtor, decisiv, edificator, elocvent, gr─âitor, hot─âr├«tor, ilustrativ, pilduitor, puternic, solid, tare, temeinic, (rar) probant, vorbitor, (├«nv.) ├«nduplec─âtor. (O dovad─â ~; un exemplu ~.) 9. adj. fundamentat, ├«ndrept─â╚Ťit, ├«ntemeiat, just, justificat, legitim, logic, motivat, temeinic, (livr.) ├«ndrituit, (fig.) binecuv├«ntat. (A invocat o scuz─â ~.) 10. adj. ad├«nc, capital, considerabil, crucial, decisiv, esen╚Ťial, fundamental, hot─âr├«tor, important, ├«nsemnat, organic, primordial, profund, radical, structural, substan╚Ťial, vital, (livr.) cardinal, major, nodal, (rar) temeinic. (Prefaceri ~.) 11. adj. deosebit, important, ├«nsemnat, mare, notabil, pre╚Ťios, remarcabil, substan╚Ťial, temeinic, valoros, (fig.) consistent. (A adus o contribu╚Ťie ~ la dezvoltarea...) 12. adj. grav, greu, malign, periculos, primejdios, (rar) sever, (fam.) ur├«t. (O boal─â ~; o form─â ~ a bolii.) 13. adv. grav, greu, r─âu, tare. (E ~ bolnav.) 14. adv. adev─ârat, cert, sigur. (- A╚Öa s-au ├«nt├«mplat lucrurile! ÔÇô ~?) 15. interj. z─âu!, (fran╚Ťuzism) parol!
RES SEVERA VERUM GAUDIUM (lat.) un lucru serios este o adev─ârat─â bucurie ÔÇô Seneca, ÔÇ×Epistulae ad LucilliumÔÇŁ, XXIII.

Serios dex online | sinonim

Serios definitie

Intrare: serios
serios adjectiv substantiv neutru
  • silabisire: -ri-os