Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

22 defini╚Ťii pentru serie

SERI├ü, seriez, vb. I. Tranz. A a╚Öeza ├«n serii sau pe serii; a clasa, a tria, a or├óndui m─ârfuri, obiecte etc., d├óndu-le un num─âr de serie. [Pr.: -ri-a] ÔÇô Din fr. s├ęrier.
S├ëRIE, serii, s. f. 1. ├Än╚Öiruire de termeni care se succed─â potrivit unei anumite legi; succesiune ne├«ntrerupt─â de lucruri, de fapte etc. de acela╚Öi fel, care formeaz─â un ansamblu sau care sunt considerate astfel; ╚Öir; p. ext. mul╚Ťime, sum─â. ÔŚŐ Loc. adj. De serie = (despre m─ârfuri, obiecte) fabricat, confec╚Ťionat dup─â acela╚Öi tip, ├«mpreun─â cu alte obiecte asem─ân─âtoare; comun, obi╚Önuit, banal. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än serie = ├«n multe exemplare dup─â acela╚Öi tip, ├«n num─âr mare. ÔÖŽ Grup, tran╚Ö─â, categorie ├«ntr-o succesiune sau ├«ntr-o clasificare. 2. Expresie matematic─â format─â dintr-o infinitate de termeni care se deduc unul din altul conform unei anumite reguli ╚Öi care sunt lega╚Ťi ├«ntre ei cu semnul plus sau minus. 3. (Chim.) Grup de compu╚Öi organici caracteriza╚Ťi prin faptul c─â fiecare are ├«n molecula lui c├óte un atom de carbon ╚Öi doi atomi de hidrogen mai mult dec├ót compusul precedent al grupului. 4. Num─âr de ordine care se aplic─â pe m─ârfurile fabricate ├«ntr-un num─âr mare de exemplare de acela╚Öi tip. ÔŚŐ Seria zero = primele cantit─â╚Ťi dintr-un produs nou, executate de o ├«ntreprindere ├«n timpul ├«nsu╚Öirii fabrica╚Ťiei ├«n serie a produsului respectiv. ÔÖŽ Num─âr caracteristic unuia dintre tipurile de fabrica╚Ťie a unor produse finite. 5. Complex de strate care s-au depus ├«n timpul unei epoci geologice. 6. Grup de sunete sau de foneme caracterizate printr-o tr─âs─âtur─â comun─â. ÔÇô Din fr. s├ęrie, lat. s├ęries.
SERI├ü, seriez, vb. I. Tranz. A a╚Öeza ├«n serii sau pe serii; a clasa, a tria, a or├óndui m─ârfuri, obiecte etc., d├óndu-le un num─âr de serie. [Pr.: -ri-a] ÔÇô Din fr. s├ęrier.
S├ëRIE, serii, s. f. 1. ├Än╚Öiruire de termeni care se succed─â potrivit unei anumite legi; succesiune ne├«ntrerupt─â de lucruri, de fapte etc. de acela╚Öi fel, care formeaz─â un ansamblu sau care sunt considerate astfel; ╚Öir; p. ext. mul╚Ťime, sum─â. ÔŚŐ Loc. adj. De serie = (despre m─ârfuri, obiecte) fabricat, confec╚Ťionat dup─â acela╚Öi tip, ├«mpreun─â cu alte obiecte asem─ân─âtoare; comun, obi╚Önuit, banal. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än serie = ├«n multe exemplare dup─â acela╚Öi tip, ├«n num─âr mare. ÔÖŽ Grup, tran╚Ö─â, categorie ├«ntr-o succesiune sau ├«ntr-o clasificare. 2. Expresie matematic─â format─â dintr-o infinitate de termeni care se deduc unul din altul conform unei anumite reguli ╚Öi care sunt lega╚Ťi ├«ntre ei cu semnul plus sau minus. 3. (Chim.) Grup de compu╚Öi organici caracteriza╚Ťi prin faptul c─â fiecare are ├«n molecula lui c├óte un atom de carbon ╚Öi doi atomi de hidrogen mai mult dec├ót compusul precedent al grupului. 4. Num─âr de ordine care se aplic─â pe m─ârfurile fabricate ├«ntr-un num─âr mare de exemplare de acela╚Öi tip. ÔŚŐ Seria zero = primele cantit─â╚Ťi dintr-un produs nou, executate de o ├«ntreprindere ├«n timpul ├«nsu╚Öirii fabrica╚Ťiei ├«n serie a produsului respectiv. ÔÖŽ Num─âr caracteristic unuia dintre tipurile de fabrica╚Ťie a unor produse finite. 5. Complex de straturi care s-au depus ├«n timpul unei epoci geologice. 6. Grup de sunete sau de foneme caracterizate printr-o tr─âs─âtur─â comun─â. ÔÇô Din fr. s├ęrie, lat. s├ęries.
SERIÁ, seriez, vb. I. Tranz. A așeza în serie sau pe serii; a clasa mărfuri, obiecte etc. dîndu-le un număr de serie.
S├ëRIE, serii, s. f. 1. ├Än╚Öiruire, succesiune ne├«ntrerupt─â de obiecte, de fapte etc. (v. ╚Öir, lan╚Ť); p. ext. mul╚Ťime, sum─â. ├Än ultimul timp ├«ncepuse s─â publice... o serie de articole. CAMIL PETRESCU, U. N. 58. Colonelul se g├«ndi s─â erup─â ├«ntr-o serie de ╚Ťipete ╚Öi ├«njur─âturi, ├«ns─â i se p─âru prea sincer─â atitudinea ╚Ť─âranului ╚Öi renun╚Ť─â. SAHIA, N. 75. Pe aici multe se vorbesc despre piesa mea: unii-╚Öi promit succes enorm, serii lungi de reprezenta╚Ťii. CARAGIALE, O. VII 530. ÔŚŐ Loc. adj. De serie = fabricat, produs ├«n serie; fig. comun, obi╚Önuit, banal. ├Än industria constructoare de ma╚Öini se va pune un accent deosebit pe dezvoltarea produc╚Ťiei de serie. GHEORGHIU-DEJ, R. 74. ÔŚŐ Loc. adv. (Pe l├«ng─â verbele ┬źa produce┬╗, ┬źa fabrica┬╗) ├Än serie = ├«n num─âr mare, ├«n multe exemplare de acela╚Öi tip. ÔÖŽ Grup, tran╚Ö─â, categorie ├«ntr-o succesiune sau ├«ntr-o clasificare. Pentru diferitele graiuri rom├«ne╚Öti e caracteristic─â trecerea unor consoane din seria palatal─â ├«n seria nepalatal─â ╚Öi invers. S. C. L. 1950, 199. ╚śirul p├«nzelor arat─â toat─â seria-ngropat─â, Iar ├«n fa╚Ťa lor, pe-un scaun, St─â de ani cum st─â ╚Öi-acu El, cel viu, cu ochii ╚Ťint─â. CO╚śBUC, P. II 97. 2. Expresie matematic─â format─â dintr-o infinitate de termeni care se deduc unul din altul conform unei anumite reguli ╚Öi care s├«nt lega╚Ťi ├«ntre ei prin semnul plus sau minus. 3. (Chim.) Grup de compu╚Öi organici caracteriza╚Ťi prin faptul c─â fiecare are ├«n molecula sa c├«te un atom de carbon ╚Öi doi atomi de hidrogen mai mult dec├«t compusul precedent al grupului. 4. Num─âr de ordine care se aplic─â pe obiectele fabricate ├«ntr-un num─âr mare de exemplare de acela╚Öi tip. ÔÖŽ Num─âr caracteristic unuia dintre tipurile de fabrica╚Ťie a unor produse finite.
seri├í (a ~) (-ri-a) vb., ind. prez. 3 seri├íz─â, 1 pl. seri├ęm (-ri-em); conj. prez. 3 s─â seri├ęze; ger. seri├şnd (-ri-ind)
s├ęrie (-ri-e) s. f., art. s├ęria (-ri-a), g.-d. art. s├ęriei; pl. s├ęrii, art. s├ęriile (-ri-i-)
seri├í vb. (sil. -ri-a), ind. prez. 1 sg. seri├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. seri├íz─â, 1 pl. seri├ęm (sil. -ri-em); conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. seri├ęze; ger. seri├şnd (sil. -ri-ind)
s├ęrie s. f. (sil. -ri-e), art. s├ęria (sil. -ri-a), g.-d. art. s├ęriei; pl. s├ęrii, art. s├ęriile (sil. -ri-i-)
S├ëRIE s. 1. num─âr, seam─â, sum─â. (A ridicat o ~ de probleme.) 2. r├ónd. (Clo╚Öca scoate o nou─â ~ de pui.) 3. ├«n╚Öirare, ├«n╚Öiruire, succesiune, ╚Öir. (O lung─â ~ de ra╚Ťionamente.) 4. promo╚Ťie. (Prima ~ de studen╚Ťi din noua facultate.) 5. (FIZ.) serie radioactiv─â v. familie radioactiv─â. 6. (FIZ., CHIM.) serie electrochimic─â = ╚Öirul lui Volta. 7. (CHIM.) serie alifatic─â = serie gras─â; serie gras─â = serie alifatic─â.
SERI├ü vb. I. tr. A a╚Öeza, a or├óndui, a clasa pe serii. [Pron. -ri-a, p.i. 3,6 -iaz─â, ger. -iind. / < fr. s├ęrier].
S├ëRIE s.f. 1. ├Än╚Öirare de termeni care se succed─â potrivit unei anumite legi; ├«n╚Öiruire, succesiune de fiin╚Ťe, de lucruri sau de fapte de acela╚Öi fel sau asem─ân─âtoare. ÔÖŽ Repetare a aceluia╚Öi tip, a aceleia╚Öi ac╚Ťiuni etc. ÔÖŽ ├Än serie = (produs, fabricat) ├«n num─âr mare, dup─â acela╚Öi tip. 2. Grup de compu╚Öi organici care se caracterizeaz─â prin aceea c─â fiecare are ├«n molecula lui c├óte un atom de carbon ╚Öi doi atomi de hidrogen mai mult dec├ót compusul precedent al grupului. 3. Expresie matematic─â format─â dintr-o infinitate de termeni dedu╚Öi unul din altul dup─â anumite reguli ╚Öi lega╚Ťi prin semnele plus sau minus. 4. (Geol.) Succesiune de terenuri care corespunde ├«n timp unei epoci. 5. Totalitatea fiin╚Ťelor, lucrurilor sau faptelor care urmeaz─â deodat─â la r├ónd. ÔÖŽ Totalitatea m─ârcilor po╚Ötale emise cu o anumit─â ocazie sau care au o anumit─â tem─â. ÔÖŽ Parte dintr-o colec╚Ťie sau publica╚Ťie periodic─â, av├ónd uneori un titlu aparte, ├«n afar─â de cel general. 6. Num─âr de ordine aplicat pe m─ârfurile fabricate ├«ntr-un num─âr mare de exemplare de acela╚Öi tip; num─âr de fabrica╚Ťie. 7. (Fon.) Grup de sunete sau de foneme caracterizate printr-o tr─âs─âtur─â comun─â. [Gen. -iei. / < fr. s├ęrie, it. serie, lat. series].
SERI├ü vb. tr. a a╚Öeza, a or├óndui, a clasa pe serii. (< fr. s├ęrier)
S├ëRIE s. f. 1. ├«n╚Öiruire de termeni care se succed─â potrivit unei anumite legi; succesiune de fiin╚Ťe, lucruri, fapte de acela╚Öi fel sau asem─ân─âtoare; ╚Öir, mul╚Ťime. ÔŚŐ grup, categorie ├«ntr-o clasificare; repetare a aceluia╚Öi tip, a aceleia╚Öi ac╚Ťiuni etc. ÔÖŽ ├«n ~ = (produs, fabricat) ├«n num─âr mare, dup─â acela╚Öi tip. ÔŚŐ (sport) grup─â de concuren╚Ťi care disput─â o prob─â de calificare. 2. grup de compu╚Öi organici care se caracterizeaz─â prin aceea c─â fiecare are ├«n molecula sa c├óte un atom de carbon ╚Öi doi atomi de hidrogen mai mult dec├ót compusul precedent al grupului. 3. (mat.) expresie dintr-o infinitate de termeni dedu╚Öi unul din altul dup─â anumite reguli ╚Öi lega╚Ťi prin semnele plus sau minus. ÔÖŽ ~ statistic─â = ╚Öir paralel a dou─â caracteristici corelate dup─â un anumit criteriu. 4. (geol.) succesiune de terenuri care corespunde ├«n timp unei epoci. 5. ansamblul m─ârcilor po╚Ötale care formeaz─â o anumit─â emisiune. ÔŚŐ parte dintr-o colec╚Ťie sau publica╚Ťie periodic─â, av├ónd uneori un titlu aparte, ├«n afar─â de cel general. 6. num─âr de ordine pe m─ârfurile fabricate ├«ntr-un num─âr mare de exemplare de acela╚Öi tip; num─âr de fabrica╚Ťie. 7. (fon.) grup de sunete sau foneme printr-o tr─âs─âtur─â comun─â. 8. (muz.) succesiune prestabilit─â de 12 sunete ale gamei cromatice, ├«n care fiecare sunet are valoare egal─â. 9. (inform.) tratare a opera╚Ťiilor bit dup─â bit. (< fr. s├ęrie, lat. series)
A SERI├ü ~├ęz tranz. (m─ârfuri, produse etc.) A repartiza ├«n serii, marc├óndu-le prin numere. /<fr. s├ęrier
S├ëRIE ~i f. 1) Succesiune de elemente omogene; ╚Öir; r├ónd. 2) Ansamblu de obiecte de acela╚Öi fel, aranjate ├«ntr-o anumit─â ordine. O ~ de timbre. 3) Categorie de clasificare. ~a unei obliga╚Ťii. 4) Num─âr de ordine aplicat pe produsele de acela╚Öi fel fabricate ├«n cantit─â╚Ťi mari. 5) mat. ╚śir de numere sau de expresii care se succed conform unor anumite legi. 6) chim. Ansamblu de compu╚Öi deriva╚Ťi unul din altul, care au aceea╚Öi formul─â general─â. [G.-D. seriei; Sil. -ri-e] /<fr. s├ęrie, lat. series
serie f. 1. succesiune natural─â sau logic─â: 2. diviziunea unei clasifica╚Ťiuni: ├«mp─âr╚Ťit ├«n serii; 3. dispozi╚Ťiunea fiin╚Ťelor ├«n ordinea natural─â a afinit─â╚Ťilor: serie animal─â; 4. ╚Öir de termeni matematici cresc├ónd sau descresc├ónd dup─â o lege determinat─â.
*s├ęrie f. (lat. s├ęries). ╚śir, lucrur─ş ├«n╚Öirate, succesiune natural─â sa┼ş logic─â: seria colorilor, o serie de chestiun─ş. Desp─âr╚Ťirea une─ş clasifica╚Ťiun─ş: un num─âr de candida╚Ť─ş, ├«mp─âr╚Ťi╚Ť─ş ├«n seri─ş. Mat. ╚śir de m─ârimi care se deduc unele din altele dup─â o lege anumit─â. ╚śt. nat. ╚śiru fiin╚Ťelor ├«n ordinea natural─â a afinit─â╚Ťilor lor. ÔÇô Fals ser├şe. V. r├«nd ╚Öi s├«mbr─â.
SERIE s. 1. num─âr, seam─â, sum─â. (A ridicat o ~ de probleme.) 2. r├«nd. (Clo╚Öca scoate o nou─â ~ de pui.) 3. ├«n╚Öirare, ├«n╚Öiruire, succesiune, ╚Öir. (O lung─â ~ de ra╚Ťionamente.) 4. promo╚Ťie. (Prima ~ de studen╚Ťi din noua facultate.)
condensat, serie Ôł╝ (─â), orizont ~, (engl. = condenset section) suit─â de sedimente cu grosime mic─â corespunz├ónd unui interval de timp mare, acumulat─â cu vitez─â redus─â. te. Forma╚Ťiunile pelagice, ├«n general carbonatice, constituie exemple tipice de serii c. ├«n cadrul unei Ôćĺ secven╚Ťe depozi╚Ťionale. O.c. apar ├«n lungul suprafe╚Ťei de inundare maxim─â, ├«ntre Ôćĺ high stand systems tract ╚Öi transgressive systems tract; ele sunt marcate de duricruste, depuneri de minerale autigene (glauconit, baritina etc, ) ╚Öi acumul─âri de substan╚Ťa organic─â. Ant. comprehensiv, serie c.
serie, mod de ordonare a celor 12 semitonuri* ale gamei* cromatice* temperate*, ├«n vederea realiz─ârii, ├«n principiu, a unei unice compozi╚Ťii de tip dodecafonic* sau serial*. Viz├ónd independen╚Ťa, egalitatea fiec─âreia dintre ÔÇ×trepteleÔÇŁ sale componente, s. are un caracter pronun╚Ťat atonal* ╚Öi trebuie s─â fie ├«n a╚Öa fel construit─â ├«nc├ót s─â evite centrismul unor trepte (T, D) sau func╚Ťiile* (implicit pe cea de sensibil─â*, anulat─â tocmai prin hipertrofierea func╚Ťiei, ca urmare a cromatiz─ârii discursului ├«n muzica post-romantic─â), o prim─â regul─â de construire a s. fiind aceea a irepetabilit─â╚Ťii unui sunet ├«naintea epuiz─ârii tututor celor 12 semitonuri; o a doua regul─â este aceea a evit─ârii unor succesiuni de intervale* care s─â sugereze anumite structuri tonale-armonice (de ex. dou─â ter╚Ťe* succesive de intervale* care s─â compun─â un trison, octava*), o anumit─â toleran╚Ť─â exist├ónd totu╚Öi cu privire la rela╚Ťiile modale (v. mod), ce apar sub forma unor tronsoane de s. (subansamble tricordice) (II, 1) sau scurte formule (1) proprii omofoniei* ├«nc─â de la Webern. Prin natura sa nefunc╚Ťional─â, s. a deschis calea unei g├óndiri propor╚Ťionale de tratare, compozitorii apel├ónd din nou la constructivismul Rena╚Öterii* ╚Öi barocului* prin supunerea formei originare a s. unor procedee de varia╚Ťie (I) ca: inversarea, recuren╚Ťa* ╚Öi recuren╚Ťa invers─ârii. ├Änc─â din etapa dodecafoniei, s. a fost aplicat─â at├ót melodicului c├ót ╚Öi armonicului (aduc├óndu-se obiec╚Ťia, din partea adversarilor noii tehnici c─â, prin dispunerea sunetelor ├«n ambele dimensiuni, regula nerepet─ârii sunetelor este anulat─â); ├«n etapa serialismului (a celui integral mai ales), ea a fost extins─â ╚Öi la parametrii* dinamic─â (1), timbru*, atac (3).

Serie dex online | sinonim

Serie definitie

Intrare: seria
seria verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -ri-a
Intrare: serie
serie substantiv feminin
  • silabisire: -ri-e