Dicționare ale limbii române

8 definiții pentru sericină

SERICÍNĂ, sericine, s. f. Proteină solubilă care acoperă firele de mătase naturală (și care este îndepărtată în cursul procesului de prelucrare). – Din fr. séricine.
SERICÍNĂ, sericine, s. f. Proteină solubilă care acoperă firele de mătase naturală (și care este îndepărtată în cursul procesului de prelucrare). – Din fr. séricine.
SERICÍNĂ s. f. Proteină cleioasă care acoperă firele de mătase naturală (și care este îndepărtată în cursul procesului de prelucrare).
!sericínă s. f., g.-d. art. sericínei; pl. sericíne
sericínă s. f., g.-d. art. sericínei; pl. sericíne
SERICÍNĂ s.f. Materie cleioasă produsă de viermele de mătase, care acoperă firul propriu-zis. [< fr. séricine].
SERICÍNĂ s. f. materie cleioasă produsă de viermele de mătase, care acoperă firul. (< fr. séricine)
SERICÍNĂ f. Substanță cleioasă cu care viermii de mătase acoperă firele produse de dânșii. /<fr. sércine

Sericină dex online | sinonim

Sericină definitie

Intrare: sericină
sericină substantiv feminin