Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru sericin─â

SERIC├ŹN─é, sericine, s. f. Protein─â solubil─â care acoper─â firele de m─âtase natural─â (╚Öi care este ├«ndep─ârtat─â ├«n cursul procesului de prelucrare). ÔÇô Din fr. s├ęricine.
SERIC├ŹN─é, sericine, s. f. Protein─â solubil─â care acoper─â firele de m─âtase natural─â (╚Öi care este ├«ndep─ârtat─â ├«n cursul procesului de prelucrare). ÔÇô Din fr. s├ęricine.
SERIC├ŹN─é s. f. Protein─â cleioas─â care acoper─â firele de m─âtase natural─â (╚Öi care este ├«ndep─ârtat─â ├«n cursul procesului de prelucrare).
!seric├şn─â s. f., g.-d. art. seric├şnei; pl. seric├şne
seric├şn─â s. f., g.-d. art. seric├şnei; pl. seric├şne
SERIC├ŹN─é s.f. Materie cleioas─â produs─â de viermele de m─âtase, care acoper─â firul propriu-zis. [< fr. s├ęricine].
SERIC├ŹN─é s. f. materie cleioas─â produs─â de viermele de m─âtase, care acoper─â firul. (< fr. s├ęricine)
SERIC├ŹN─é f. Substan╚Ť─â cleioas─â cu care viermii de m─âtase acoper─â firele produse de d├ón╚Öii. /<fr. s├ęrcine

Sericin─â dex online | sinonim

Sericin─â definitie

Intrare: sericin─â
sericin─â substantiv feminin