serialism definitie

7 definiții pentru serialism

SERIALÍSM s. n. Tehnică de compoziție constând în folosirea unei serii de 12 sunete ca material de construcție; muzică serială. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. sérialisme.
SERIALÍSM s. n. Etapă în evoluția atonalismului și dodecafoniei, care are drept element ordonator al lucrării muzicale seria de 12 sunete; muzică serială. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. sérialisme.
serialísm s. n. (sil. -ri-a-)
SERIALÍSM s. (MUZ.) muzică serială.
SERIALÍSM s.n. Tehnică de compoziție muzicală care folosește totalitatea celor 12 sunete cromatice, considerate ca având aceeași importanță. V. dodecafonism. [Pron. -ri-a-. / et. incertă].
SERIALÍSM s. n. (muz.) tehnică de compoziție care constă în utilizarea gamei de 12 semitonuri într-un sistem având drept element ordonator seria (8). (< fr. sérialisme)
SERIALÍSM (< germ., fr.) s. n. (MUZ.) Tehnică de compoziție constând în folosirea unei serii (9) ca material de construcție a melodiilor (temelor) și acordurilor unei lucrări; ordinea succesiunii sunetelor e stabilită de compozitor. S. fiind conceput de A. Schönberg ca un sistem ce nu este bazat pe ierarhia elementelor componente, repetarea fiecărui sunet nu este admisă decât după derularea integrală a seriei.

serialism dex

Intrare: serialism
serialism substantiv neutru
  • silabisire: -ri-a-