Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru serial

SERI├üL, -─é, seriali, -e, (1) seriale, s. n., (2) adj. 1. S. n. Roman1 sau film care apare pe fragmente prezentate succesiv. 2. Adj. (Cu caracter) de serie, ├«n serie. ÔŚŐ Muzic─â serial─â = serialism. [Pr.: -ri-al. ÔÇô Pl. ╚Öi: (n.) serialuri] ÔÇô Din engl. serial.
SERI├üL, -─é, seriali, -e, adj., serialuri, s. n. 1. S. n. Roman1 sau film care apare pe fragmente prezentate succesiv. 2. Adj. (Cu caracter) de serie, ├«n serie. ÔŚŐ Muzic─â serial─â = serialism. [Pr.: -ri-al] ÔÇô Din engl. serial.
seriál (-ri-al) s. n., pl. seriále
seriál s. n. (sil. -ri-al), pl. seriále
seriál adj. m., pl. seriáli; f. sg. seriálă, pl. seriále
SERI├üL, -─é adj. Referitor la o serie; ├«n serie. ÔÖŽ Muzic─â serial─â = serialism. // s.n. Film care ruleaz─â ├«n serii; roman care apare pe fragmente succesive. [Pron. -ri-al. / cf. it. seriale, fr. seriel, engl. serial(story)].
SERI├üL, -─é I. adj. 1. referitor la o serie; succesiv, ├«n serie. 2. muzic─â ~─â = serialism. II. s. n. film care ruleaz─â pe episoade; roman prezentat ├«n fragmente. (< fr. s├ęriel, /II/ s├ęrial, engl. serial)
SERI├üL ~e n. Film compus din mai multe serii (relativ independente), care sunt prezentate pe ecran succesiv; film ├«n serii. [Sil. -ri-al] /<engl. serial, fr. s├ęriel
seri├íl s. n., adj. (Roman, film, reportaj) ap─ârut ├«n pres─â sau prezentat la radio sau televiziune ├«n fragmente ÔŚŐ ÔÇ×├Än curs de realizare se afl─â un serial-dezbatere public─â la teatrul ┬źT─ânase┬╗.ÔÇŁ I.B. 10 I 74 p. 2. ÔŚŐ ÔÇ×Serialul care s-ar putea numi al ┬źanti-neglijen╚Ťelor┬╗ d─â prilej televiziunii s─â ob╚Ťin─â succese de calibru. A╚Ťi ├«n╚Ťeles c─â numim ┬źserial┬╗ reportajele ┬ź├«n serie┬╗ care imortalizeaz─â, pe c├ó╚Ťiva metri de pelicul─â, ispr─âvi absurde, neglijen╚Ťe penibile [...]ÔÇŁ R.lit. 23 X 75 p. 16. ÔŚŐ ÔÇ×Film serial: Dallas [...]ÔÇŁ Pr.R.TV 8 IX 79 p. 14; v. ╚Öi Pr.R.TV 20 IV 79 p. 13; v. ╚Öi roman-fresc─â (1970), cin├ę-verit├ę, muppet, teleecraniza (din engl. serial [story]; cf. fr. s├ęriel, it. seriale; DEX, DN3)
muzic─â serial─â, sistem de organizare a obiectului* sonor care, este bazat pe o riguroas─â tehnic─â a detaliului, presupune na╚Öterea oric─âror configura╚Ťii sonore dintr-o serie* de baz─â ini╚Ťial construit─â. Serialismul reprezint─â o cucerire a muzicii sec. nostru fiind o continuare fireasc─â a c─âut─ârilor ╚Öi ├«mplinirilor romantismului* t├órziu al c─ârui personaj central a fost R. Wagner, ÔÇ×├«nconjuratÔÇŁ de nume sonore ca Brahms, Mahler, R. Strauss ╚Ö.a. Mobilul dezagreg─ârii sistemului (II, 3) tonal: excesiva cromatizare a limbajului armonic pe care Wagner a ├«mpins-o p├ón─â la ultimele consecin╚Ťe (Tristan) l─âs├ónd loc unui Mahler, dar mai ales unui R. Strauss s─â treac─â dincolo de pragul tonalit─â╚Ťii (1) (Electra), a ├«nsemnat necesitatea l─ârgirii limbajului muzical ╚Öi totodat─â a expresiei. Dup─â o perioad─â de taton─âri ├«n zone nebuloase, care impuneau din ce ├«n ce atonalitatea* (perioada dodecafonic─â*), a urmat o limpezire datorit─â cristaliz─ârii unui nou sistem ce punea ordine ├«ntre cele 12 sunete folosite liber de c─âtre unii compozitori ai vremii: serialismul dodecafonic. Gruparea componistic─â ce s-a format cunoscut─â azi prin denumirea de ÔÇ×noua ╚Öcoal─â vienez─âÔÇŁ, reprezentat─â de A. Sch├Ânberg ╚Öi A. Webern, descoperea un alt univers sonor bazat pe organizarea celor 12 sunete dup─â reguli precise care urm─âreau principiul nonrepetabilit─â╚Ťii ╚Öi anularea atrac╚Ťiei tonale. Astfel se creeaz─â serii de 12 sunete care sunt tratate dup─â principiul varia╚Ťiunii (1) perpetue (ini╚Ťiat de Sch├Ânberg) urm─ârindu-se, prin ├«nl─âturarea dublajelor instr. (este interzis─â octavizarea) ╚Öi a excesului de culoare postromantic─â, ajungerea la timbrurile* pure ÔÇô idee pe care A. Webern o va exploata la maximum printr-un stil cameral, trasparent, confesiv, aproape imploziv. Teoreticianul, ╚Öi bine├«n╚Ťeles cel care aplic─â primul ├«n practic─â noul sistem prin Piesa nr. 5 intitulat─â ÔÇ×ValsÔÇŁ din lucrarea Cinci piese pentru pian op. 23, a fost A. Sch├Ânberg. Piesa dateaz─â din 1923. (Se pare c─â ├«naintea lui Sch├Ânberg, Hauer a creat un alt tip de organizare dodecafonic─â ÔÇô v tropi (4)). Tehnica serial─â presupune o serie de baz─â de 12 transpozi╚Ťii* ╚Öi 4 forme: direct─â, invers─â*, recurent─â*, recurent─â invers─â. Deci cele 4 forme a c├óte 12 transpozi╚Ťii fiecare ├«nseamn─â 48 de posibilit─â╚Ťi de a lucra cu o singur─â serie. Desigur conceperea seriei la ├«nceputul practicii seriale era ├«nc─â legat─â de ideea de tematism. Cu c├ót s-a c├ó╚Ötigat ├«n tehnic─â ╚Öi ├«n expresia noii estetici, dep─ârtarea de influen╚Ťele tematice a fost tot mai vizibil─â. Astfel A. Webern ajunge ├«n crea╚Ťiile sale s─â dep─â╚Öeasc─â ├«ncorset─ârile tradi╚Ťionale, chiar ╚Öi ideile estetice ale impresionismului* ╚Öi s─â creeze o art─â abstract─â unde vechile concepte nu ├«╚Öi g─âseau locul. El este ini╚Ťiatorul stilului punctualist* prin tehnica ÔÇ×melodiei timbrurilorÔÇŁ (Klangfarbenmelodie) pe care o utilizeaz─â ├«nc─â din 1909, ├«n op. 6, ╚Öi primul care reu╚Öe╚Öte s─â sparg─â formele* clasice (├«n care erau turnate majoritatea lucr─ârilor seriale ale lui Sch├Ânberg sau Berg), prin construirea de forme noi bazate al─âtur─âri de sec╚Ťiuni date de utilizarea seriei. Totu╚Öi, nici el, nici ceilal╚Ťi doi compozitori nu s-au putut elibera de principiul varia╚Ťional care le-a dominat crea╚Ťia ╚Öi de sistemul polif. linear*, de╚Öi ├«n multe crea╚Ťii se poate observa o noutate ├«n privin╚Ťa scriiturii polif.: organizarea obiectelor sonore pe o dimensiune oblic─â* (├«n special la Webern). O alt─â caracteristic─â a grup─ârii de la Viena este concentrarea ├«n timp. Lucr─ârile seriale, cu prec─âdere crea╚Ťiile weberniene, au aspectul unor ÔÇ×concentrateÔÇŁ. (Toat─â crea╚Ťia lui Webern se poate audia ├«n aproximativ 3 ore). Aceast─â esen╚Ťializare a ├«nsemnat un pas ├«nainte ├«n expresia muzical─â abstract─â fiind totodat─â conform─â cu gradul de percepere a noii organiz─âri a materialului sonor. Care au fost ecourile conceptului serial? Bine├«n╚Ťeles cei care au urmat ╚Öi au privit cu al╚Ťi ochi crea╚Ťiile ╚Öcolii vieneze au putut observa ╚Öi limitele acesteia. Cei trei compozitori reprezint─â o baz─â solid─â de plecare pentru aventura muzicii europ. de mai t├órziu. Ei s-au oprit ├«n a organiza serial doar ├«n─âl╚Ťimile (2) sunetelor. ├Än schimb, ├«n 1949 compozitorul fr. O. Messiaen propune ├«n piesa Mode de Valeurs et dÔÇÖIntensit├ęs din Quatre ├ëtudes de Rythmes o organizare pe baz─â modal─â* (de unde ╚Öi serialismul modal care provine din procedeul de a folosi tronsoane ale seriei, r─âsp├óndit p├ón─â ├«n zilele noastre) a tuturor parametrilor* cu care opereaz─â (├«n─âl╚Ťimi, durate*, intensit─â╚Ťi (2)). Un an mai t├órziu, Pierre Boulez, plec├ónd de la o sintez─â a muzicii weberniene ╚Öi a sugestiei date de Messiaen, ajunge la metoda de organizare denumit─â serialismul integral. Metodologia serialismului integral presupune crearea seriilor de ├«n─âl╚Ťimi, durate, intensit─â╚Ťi ╚Öi timbru [mai t├órziu: spa╚Ťiul (II)] precum ╚Öi derivarea sau conjugarea lor, de unde rezult─â complexele acordice*, blocuri sonore (provenite din crea╚Ťia lui E. Var├Ęse), diferite tipuri de densit─â╚Ťi sonore etc. Serialismul integral opereaz─â mai ales cu microstructuri, ob╚Ťinute prin structurarea multiserial─â, care la r├óndul lor sunt serializate ╚Öi dispuse ├«n macrostructuri formale (v. structur─â). Limita, at├ót teoretic c├ót ╚Öi practic─â, reiese din faptul c─â sintaxa noului vocabular nu rezolv─â problemele formei. ├Änl─ân╚Ťuirea structurilor ╚Öi realizarea unei structuri r─âm├ón ├«n afara preocup─ârilor serialismului total, de╚Öi viziunile teoretice ale lui Boulez prezentate ├«n cartea sa Penser la musique aujourdÔÇÖhui (Geneva, 1964) deschid unele perspective ├«n acest sens. Cartea insist─â ├«ns─â pe studiul morfologic ╚Öi numai par╚Ťial pe cel al sintaxei (2). De aceast─â barier─â s-au lovit ╚Öi ceilal╚Ťi seriali╚Öti de dup─â anii ÔÇÖ50, fie c─â f─âceau parte din grupul seriali╚Ötilor it. ├«n frunte cu Nono, fie din cel germ. av├óndu-l ca personaj principal pe Stockhausen. Totodat─â, ei nu au putut dep─â╚Öi scriitura polif. liniare care ├«n ideea organiz─ârii multiseriale devenea ineficient─â anul├óndu-╚Öi detaliile. A trebuit s─â apar─â compozitorul Y. Xenakis care, stabilit la Paris ├«n 1955, declan╚Öeaz─â un ÔÇ×atacÔÇŁ ├«mpotriva concep╚Ťiei serialismului integral, ar─ât├ónd c─â ├«n s. total perceperea detaliului se pierde. Astfel, o atare tehnic─â devine ├«n acest caz un nonsens. Xenakis propune un sistem mai potrivit de structurare a fenomenului, prin evenimente sonore ce se realizeaz─â ├«n planul ansamblului care s─â fie controlate de media mi╚Öc─ârii obiectelor cu ajutorul calculului probabilistic (v. stochastic─â, muzic─â). Tot ├«n ideea neputin╚Ťei perceperii detaliului ci doar a fenomenului global, ├«n Europa se introduce treptat aleatorismul* ├«n muzic─â, provenit de la compozitorii de peste Ocean. Aleatorismul prive╚Öte ├«ntr-un mod nou punerea ├«n timp a evenimentelor aduc├ónd o not─â de prospe╚Ťime ╚Öi de adev─âr (poate chiar de natural) ├«n aceast─â direc╚Ťie. Chiar una dintre ultimele, ╚Öi cele mai cunoscute lucr─âri integral seriale, Gruppen f├╝r drei Orchester, semnat─â de Stockhausen, se contrazice ├«n organizarea total─â prin serializarea tempo(2)-urilor (celor trei orch. suprapuse) care, p├ón─â la urm─â, intr─â ├«n sfera aleatoriului, neput├ónd fi realizate practic, ci doar pe h├órtie. Cu toate neajunsurile ei, s. r─âm├óne totu╚Öi o aventur─â deosebit─â a intelectului ╚Öi a spiritului uman.

Serial dex online | sinonim

Serial definitie

Intrare: serial (adj.)
serial adj. substantiv neutru adjectiv
  • silabisire: -ri-al
Intrare: serial (serie)
serial serie