Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru sepultur─â

SEPULT├ÜR─é, sepulturi, s. f. (Rar) Loc de ├«nmorm├óntare; morm├ónt. ÔÇô Din fr. s├ępulture, lat. sepultura.
SEPULT├ÜR─é, sepulturi, s. f. (Rar) Loc de ├«nmorm├óntare; morm├ónt. ÔÇô Din fr. s├ępulture, lat. sepultura.
sepult├║r─â (rar) s. f., g.-d. art. sepult├║rii; pl. sepult├║ri
sepult├║r─â s. f., g.-d. art. sepult├║rii; pl. sepult├║ri
SEPULTÚRĂ s. v. groapă, îngropare, îngropat, înhumare, înmormântare, mormânt.
SEPULT├ÜR─é s.f. (Fran╚Ťuzism) Loc de ├«nmorm├óntare; morm├ónt. [< fr. s├ępulture].
SEPULT├ÜR─é s. f. loc de ├«nmorm├óntare; morm├ónt. (< fr. s├ępulture, lat. sepultura)
sepultură s. v. GROAPĂ. ÎNGROPARE. ÎNGROPAT. ÎNHUMARE. ÎNMORMÎNTARE. MORMÎNT.

Sepultur─â dex online | sinonim

Sepultur─â definitie

Intrare: sepultur─â
sepultur─â substantiv feminin