SEPTENTRIÓN s. n. (Livr.) Nord, miazănoapte. [Pr.: -tri-on] – Din fr. septentrion.

SEPTENTRIÓN s. n. (Livr.) Nord, miazănoapte. [Pr.: -tri-on] – Din fr. septentrion.[1]

septentrión (livr.) (-tri-on) s. n.

septentrión s. n. (sil. -tri-on)

SEPTENTRIÓN s. v. miazănoapte, nord.

SEPTENTRIÓN s.n. (Rar) Nord. [Pron. -tri-on. / cf. fr. septentrion, lat. septentriones – constelația Carului mic].

SEPTENTRIÓN s. n. nord. (< fr. septentrion)

SEPTENTRIÓN n. livr. Punct cardinal situat în direcția stelei polare; nord. /<lat. septentrio, ~onis, fr. septentrion

septentrion s. v. MIAZĂNOAPTE. NORD.