SEPTEMVÍR, septemviri, s. m. (La romani) Fiecare dintre cei șapte preoți însărcinați cu organizarea serbărilor date în cinstea zeilor. – Din lat. septemvir.

SEPTEMVÍR, septemviri, s. m. (La romani) Fiecare dintre cei șapte preoți însărcinați cu organizarea serbărilor date în cinstea zeilor. – Din lat. septemvir.

septemvír s. m., pl. septemvíri

septemvír s. m., pl. septemvíri

SEPTEMVÍR s.m. Fiecare dintre cei șapte preoți însărcinați să supravegheze celebrarea jocurilor publice în vechea Romă. [< lat. septemvir < septem – șapte, vir – bărbat].

SEPTEMVÍR s. m. (în Roma antică) magistrat dintr-un colegiu de șapte membri. (< lat. septemvir)