SEPT, septuri, s. n. (Anat.) Perete despărțitor între două cavități. Sept nazal. – Din fr. septum.

SEPT, septuri, s. n. (Anat.) Perete despărțitor între două cavități. Sept nazal. – Din fr. septum.

sept s. n., pl. sépturi

sept s. n., pl. sépturi

SEPT- Element prim de compunere savantă cu semnificația „șapte”. [< fr. sept-, cf. lat. septem].

SEPT s.n. (Anat.) Perete despărțitor al unei cavități. ♦ Sept nazal = perete cartilaginos-osos care desparte fosele nazale. [< germ. Septum].

SEPT1- elem. „șapte”. (< fr. sept-, cf. lat. septem)

SEPT2 s. n. 1. (anat.) perete despărțitor al unei cavități. 2. perete membranos care divide ovarul sau fructul în loje. (< fr., lat. septum)

SEPT n. anat. Perete care separă două cavități. ~ nazal. /<lat. saeptum, fr. septum

sept definitie

sept dex

Intrare: sept

sept substantiv neutru