Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru separa╚Ťie

SEPAR├ü╚ÜIE, separa╚Ťii, s. f. Desp─âr╚Ťire, separare. ÔŚŐ Separa╚Ťia puterilor = principiu fundamental al democra╚Ťiei, potrivit c─âruia ├«n stat exist─â trei puteri (legiuitoare, executiv─â ╚Öi judec─âtoreasc─â), exercitate de organe diferite, av├ónd o anumit─â interdependen╚Ť─â ╚Öi dreptul de control reciproc. Separa╚Ťie de domiciliu = dispens─â premerg─âtoare divor╚Ťului prin care se acord─â so╚Ťilor dreptul de a avea domicilii legale diferite. Separa╚Ťie de bunuri = (├«n unele state) regim matrimonial caracterizat prin aceea c─â femeia ├«╚Öi p─âstreaz─â libera dispozi╚Ťie a bunurilor sale aduse ├«n c─âs─âtorie. Separa╚Ťie de patrimoniu = m─âsur─â luat─â la cererea creditorilor unei succesiuni ori a legatarilor cu titlu particular de sume de bani, pentru a ├«mpiedica confundarea patrimoniului succesoral cu cel al mo╚Ötenitorului ╚Öi a evita astfel eventuala concuren╚Ť─â a creditorilor acestuia din urm─â. ÔÇô Din fr. s├ęparation, lat. separatio.
SEPAR├ü╚ÜIE, separa╚Ťii, s. f. Desp─âr╚Ťire, separare. ÔŚŐ Separa╚Ťia puterilor = principiu care sus╚Ťine c─â puterea legislativ─â, puterea executiv─â ╚Öi puterea judec─âtoreasc─â dintr-un stat pot ╚Öi trebuie s─â ac╚Ťioneze independent una de alta, av├ónd o anumit─â interdependen╚Ť─â ╚Öi dreptul de control reciproc. Separa╚Ťie de domiciliu = dispens─â premerg─âtoare divor╚Ťului prin care se acord─â so╚Ťilor dreptul de a avea domicilii legale diferite. Separa╚Ťie de bunuri = (├«n unele state) regim matrimonial caracterizat prin aceea c─â femeia ├«╚Öi p─âstreaz─â libera dispunere a bunurilor sale aduse ├«n c─âs─âtorie pentru sus╚Ťinerea sarcinilor acesteia. Separa╚Ťie de patrimoniu = m─âsur─â luat─â la cererea creditorilor unei succesiuni ori a legatarilor cu titlu particular de sume de bani, pentru a ├«mpiedica confundarea patrimoniului succesoral cu cel al mo╚Ötenitorului ╚Öi a evita astfel eventuala concuren╚Ť─â a creditorilor acestuia din urm─â. ÔÇô Din fr. s├ęparation, lat. separatio.
SEPAR├ü╚ÜIE, separa╚Ťii, s. f. Desp─âr╚Ťire, separare. ├Änv─â╚Ť─âm├«ntul sovietic nu las─â s─â se creeze un gol, s─â se nasc─â separa╚Ťie ├«ntre teorie ╚Öi practic─â. SAHIA, U.R.S.S. 140. ÔŚŐ Separa╚Ťia puterilor = tez─â juridic─â ╚Öi politic─â burghez─â care sus╚Ťine c─â puterea legislativ─â, puterea executiv─â ╚Öi puterea judec─âtoreasc─â dintr-un stat au posibilitatea de a ac╚Ťiona independent una de alta. Separa╚Ťie de patrimoniu v. patrimoniu. Separa╚Ťie de domiciliu = dispens─â, premerg─âtoare divor╚Ťului, prin care se acord─â so╚Ťilor dreptul de a avea domicilii legale diferite.
separ├í╚Ťie (-╚Ťi-e) s. f., art. separ├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. separ├í╚Ťiei; pl. separ├í╚Ťii, art. separ├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
separ├í╚Ťie s. f. (sil. -╚Ťi-e), art. separ├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. separ├í╚Ťiei; pl. separ├í╚Ťii, art. separ├í╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
SEPAR├ü╚ÜIE s. 1. desp─âr╚Ťire, desprindere, deta╚Öare, izolare, separare. (~ lui de grup.) 2. (JUR.) desp─âr╚Ťire, divor╚Ť, separare, (pop.) desp─âr╚Ťenie. (~ ├«ntre so╚Ťi.) 3. desp─âr╚Ťire, izolare, separare, (rar) segregare, segrega╚Ťie. (~ femeilor de b─ârba╚Ťi.)
SEPAR├ü╚ÜIE s.f. Desp─âr╚Ťire, separare. ÔÖŽ (Jur.) Separa╚Ťie de bunuri = regim matrimonial ├«n unele state, caracterizat prin p─âstrarea de c─âtre femeie a liberei dispuneri asupra bunurilor sale aduse ├«n c─âs─âtorie; separa╚Ťia puterilor = principiu fundamental de organizare a unui stat, potrivit c─âruia ├«n stat ac╚Ťioneaz─â trei puteri: legislativ─â, executiv─â ╚Öi judec─âtoreasc─â exercitate de organe diferite, cu drept de control reciproc. [Gen. -iei. / cf. fr. s├ęparation, lat. separatio].
SEPAR├ü╚ÜIE s. f. separare. ÔÖŽ (jur.) ~ de bunuri = regim matrimonial ├«n unele state, prin p─âstrarea de c─âtre femeie a liberei dispuneri asupra bunurilor sale aduse ├«n c─âs─âtorie; ─â puterilor = principiu fundamental de organizare a statului, potrivit c─âruia ├«n acesta ac╚Ťioneaz─â trei puteri: legislativ─â, executiv─â ╚Öi judec─âtoreasc─â, exercitate de organe diferite, cu drept de control reciproc. (< fr. s├ęparation, lat. separatio)
separa╚Ťi(un)e f. desp─âr╚Ťire.
*separa╚Ťi├║ne f. (lat. separ├ítio, -├│nis). Ac╚Ťiunea de a separa, secesiune, desp─âr╚Ťire. Desp─âr╚Ťenie, divor╚Ť. Jur. Separa╚Ťiune de corp, starea so╚Ťilor care, ├«n urma une─ş judec─â╚Ť─ş ╚Öi din acelea╚Ö─ş cauze ca ╚Öi la divor╚Ť, tr─â─şesc desp─âr╚Ťi╚Ť─ş. Separa╚Ťiune de bunur─ş, regim matrimonial ├«n care so╚Ťi─ş, pin contractu de c─âs─âtorie sa┼ş pin judecat─â, ├«╚Ö─ş administreaz─â averea separat (Separa╚Ťiunea de corp atrage ╚Öi separa╚Ťiunea de bunur─ş). ÔÇô ╚śi -├í╚Ťie ╚Öi -├íre.
SEPARA╚ÜIE s. 1. desprindere, deta╚Öare, izolare, separare. (~ unor a╚Öchii dintr-un material.) 2. (JUR.) desp─âr╚Ťire, divor╚Ť, separare, (pop.) desp─âr╚Ťenie. (~ ├«ntre so╚Ťi.) 3. desp─âr╚Ťire, izolare, separare, (rar) segregare, segrega╚Ťie. (~ femeilor de b─ârba╚Ťi.)

Separa╚Ťie dex online | sinonim

Separa╚Ťie definitie

Intrare: separa╚Ťie
separa╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-e