Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru senza╚Ťiune

SENZ├ü╚ÜIE, senza╚Ťii, s. f. 1. Reflectare psihic─â a calit─â╚Ťilor distincte ale obiectelor din realitate care ac╚Ťioneaz─â nemijlocit asupra organelor de sim╚Ť. Senza╚Ťie vizual─â. Senza╚Ťie auditiv─â. ÔŚŐ Expr. A avea senza╚Ťia c─â... = a sim╚Ťi, a i se p─ârea c─â... ÔÖŽ Percep╚Ťie. ÔÖŽ Sim╚Ťire; sentiment. 2. Ceea ce are un caracter senza╚Ťional, impresioneaz─â ├«n mod puternic sim╚Ťurile, imagina╚Ťia; ceea ce constituie un prilej de emo╚Ťii violente. ÔŚŐ Loc. adj. De senza╚Ťie = senza╚Ťional. ÔŚŐ Expr. A face senza╚Ťie = a produce o impresie foarte puternic─â, a trezi un interes deosebit, a face v├ólv─â. [Var.: senza╚Ťi├║ne s. f.] ÔÇô Din fr. sensation, lat. sensatio, -onis.
SENZA╚ÜI├ÜNE s. f. v. senza╚Ťie.
SENZ├ü╚ÜIE, senza╚Ťii, s. f. 1. Reflectare nemijlocit─â a unor ├«nsu╚Öiri ale obiectelor din realitate ca urmare a ac╚Ťiunii lor asupra organelor de sim╚Ť. Senza╚Ťie vizual─â. Senza╚Ťie auditiv─â. ÔŚŐ Expr. A avea senza╚Ťia c─â... = a sim╚Ťi, a i se p─ârea c─â... ÔÖŽ Percep╚Ťie. ÔÖŽ Sim╚Ťire; sentiment. 2. Ceea ce are un caracter senza╚Ťional, impresioneaz─â ├«n mod puternic sim╚Ťurile, imagina╚Ťia; ceea ce constituie un prilej de emo╚Ťii violente. ÔŚŐ Loc. adj. De senza╚Ťie = senza╚Ťional. ÔŚŐ Expr. A face senza╚Ťie = a produce o impresie foarte puternic─â, a trezi un interes deosebit, a face v├ólv─â. [Var.: senza╚Ťi├║ne s. f.] ÔÇô Din fr. sensation, lat. sensatio, -onis.
SENZA╚ÜI├ÜNE s. f. v. senza╚Ťie.
SENZ├ü╚ÜIE, senza╚Ťii, s. f. 1. Fapt de con╚Ötiin╚Ť─â produs de ac╚Ťiunea unui excitant asupra organelor de sim╚Ť. Senza╚Ťia nu este ├«ntr-adev─âr dec├«t leg─âtura direct─â dintre con╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi lumea exterioar─â, transformarea energiei excita╚Ťiei exterioare ├«n fapte de con╚Ötiin╚Ť─â. LENIN, O. XIV 40. Numai cu ajutorul senza╚Ťiilor omul poate sa cunoasc─â lumea exterioar─â. LUPTA DE CLAS─é, 1953, nr. 9, 109. Unele insecte au senza╚Ťii chiar dup─â ce s├«nt decapitate. BART, S. M. 78. ÔŚŐ (Cu o determinare ar─ât├«nd natura sau calitatea) Senza╚Ťie vizual─â. Senza╚Ťie auditiv─â. Ôľş Se sim╚Ťi fulgerat de o senza╚Ťie tare, zguduitoare. VORNIC, P. 77. Bozan sim╚Ťi o plesnitur─â ├«n cap ╚Öi durerea p─ârea alta dec├«t aceea pe care a sim╚Ťit-o ├«n clipa pr─âbu╚Öirii cu podul rulant. L-a inundat ceva cald, ├«ntr-o senza╚Ťie de mole╚Öeal─â pl─âcut─â. SAHIA, N. 37. Senza╚Ťia c─âderii ├«n vid e a╚Öa de vie, ├«nc├«t sim╚Ťi cum se taie respira╚Ťia. BART, S. M. 41. Auzi v├«j├«ind pe sub vagon o ap─â repede ╚Öi puternic─â ce parc─â numai cu acest vuiet al ei ├«╚Ťi d─â o senza╚Ťie de r─âcoare. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 32. ÔŚŐ Expr. A avea senza╚Ťia c─â... = a sim╚Ťi, a i se p─ârea, a avea impresia c─â... Avea senza╚Ťia c─â v├«rful urechilor a devenit sf─ârmicios ca por╚Ťelanul. C. PETRESCU, C. V. 137. ├Ändat─â ce puse capul pe pern─â avu senza╚Ťia c─â trupul i-a amor╚Ťit. REBREANU, P. S. 163. ÔÖŽ Sim╚Ťire. Aprins la fa╚Ť─â ╚Öi descump─ânit, am luat buchetul de trandafiri ╚Öi am ie╚Öit din clas─â. Stranii senza╚Ťii ├«ncercau sufletul meu. Sim╚Ťeam ├«n mine ceva pl─âcut ╚Öi cald. GALACTION, O. I 59. ÔÖŽ Percep╚Ťie. Imaginea lui Eminescu e m─ârea╚Ť─â, e sublim─â. Ea ne d─â senza╚Ťia imensit─â╚Ťii spa╚Ťiului, aproape no╚Ťiunea nem─ârginirii. GHEREA, ST. CR. III 370. 2. (De obicei la pl.) Ceea ce are un caracter senza╚Ťional, impresioneaz─â ├«n mod violent sim╚Ťurile, imagina╚Ťia, constituie un prilej de emo╚Ťii violente. Nu senza╚Ťii trebuie s─â c─âut─âm, ci o conlucrare de la postul h─âr─âzit fiec─âruia ├«n vederea operei ob╚Öte╚Öti. CONTEMPORANUL, S. II, 1956, nr. 483, 1/2. Avid─â de senza╚Ťii, ahtiat─â de o lume u╚Öuratic─â, femeia asta cuminte, ├«n╚Ťeleapt─â ajungea frivol─â, mincinoas─â ╚Öi violent─â. BART, E. 226. ÔŚŐ Loc. adj. De senza╚Ťie = senza╚Ťional. Se cetesc traduceri... literatur─â inferioar─â de senza╚Ťie. SADOVEANU, E. 23. Se ad├«ncise ├«n citirea unui roman de senza╚Ťie. BART, E. 252. S-a petrecut... un incident de mare senza╚Ťie. CARAGIALE, O. III 201. ÔŚŐ Expr. A face senza╚Ťie = a produce o impresie foarte puternic─â, a trezi un interes deosebit, a face v├«lv├ó. C─âruciorul cu ├«nghe╚Ťat─â f─âcea senza╚Ťie. BOGZA, A. ├Ä. 594. O co╚Ťofan─â F─âr─â ocupa╚Ťie A adus o veste-n goan─â ╚śi-a f─âcut senza╚Ťie. TOP├ÄRCEANU, B. 46. Intrarea noastr─â ├«n sat f─âcu o mare senza╚Ťie. BOLINTINEANU, O. 268. ÔÖŽ Lucru, persoan─â, eveniment care produce impresie. Senza╚Ťia serii a fost Nadina ├«n ┬źdansul apa╚Öilor┬╗, ultima noutate parizian─â. REBREANU, R. I 265.
senz├í╚Ťie (-╚Ťi-e) s. f., art. senz├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. senz├í╚Ťiei; pl. senz├í╚Ťii, art. senz├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
senz├í╚Ťie s. f. (sil. -╚Ťi-e), art. senz├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. senz├í╚Ťiei; pl. senz├í╚Ťii, art. senz├í╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
SENZ├ü╚ÜIE s. 1. (FIZIOL.) senza╚Ťie chinestezic─â = senza╚Ťie muscular─â; senza╚Ťie intern─â = senza╚Ťie organic─â; senza╚Ťie muscular─â v. senza╚Ťie chinestezic─â; senza╚Ťie organic─â v. senza╚Ťie intern─â. 2. impresie, p─ârere, sentiment. (Are ~ c─â e inoportun.) 3. v├ólv─â, (fam.) furori (pl.), (fig.) zgomot. (╚śtirea a produs ~.)
SENZ├ü╚ÜIE s.f. 1. Reflectare nemijlocit─â ├«n con╚Ötiin╚Ťa omului a obiectelor ╚Öi a fenomenelor lumii ├«nconjur─âtoare ca urmare a ac╚Ťiunii lor asupra organelor de sim╚Ť; imagine subiectiv─â a realit─â╚Ťii obiective. ÔÖŽ Impresie; stare sufleteasc─â emotiv─â. ÔÖŽ A avea senza╚Ťia c─â... = a sim╚Ťi, a i se p─ârea c─â... 2. Impresie puternic─â provocat─â de cineva sau de ceva ├«ntr-o colectivitate. ÔÖŽ Eveniment sau ╚Ötire care provoac─â o impresie foarte puternic─â, care surprinde. ÔÖŽ De senza╚Ťie = senza╚Ťional; a face senza╚Ťie = a produce o impresie foarte puternic─â, a face v├ólv─â. [Gen. -iei, var. senza╚Ťiune s.f. / cf. fr. sensation, lat. sensatio].
SENZA╚ÜI├ÜNE s.f. v. senza╚Ťie.
SENZ├ü╚ÜIE s. f. 1. reflectare nemijlocit─â a unor ├«nsu╚Öiri izolate ale obiectelor ╚Öi ale fenomenelor lumii materiale ca urmare a ac╚Ťiunii lor asupra organelor de sim╚Ť; denumire generic─â pentru diverse forme ale cunoa╚Öterii senzoriale. ÔÖŽ stare sufleteasc─â emotiv─â. ÔÖŽ a avea ~ a c─â... = a sim╚Ťi, a i se p─ârea c─â... 2. impresie puternic─â provocat─â de cineva sau de ceva ├«ntr-o colectivitate. ÔÖŽ eveniment, ╚Ötire care provoac─â o impresie foarte puternic─â. ÔÖŽ de ~ = senza╚Ťional; a face ~ = a produce o impresie foarte puternic─â. (< fr. sensation, lat. sensatio)
SENZ├ü╚ÜIE ~i f. 1) Fenomen psihic provocat de o excita╚Ťie fiziologic─â. 2) Fapt care produce o impresie puternic─â. 3) Atitudine emotiv─â a omului fa╚Ť─â de realitate. [G.-D. senza╚Ťiei; Sil. -╚Ťi-e] /<lat. sensatio, ~onis, fr. sensation
sensa╚Ťi(un)e f. 1. impresiune transmis─â prin sim╚Ťuri: sensa╚Ťiunea frigului; 2. fig. impresiune moral─â: aceast─â ╚Ötire a produs o mare sensa╚Ťiune.
*sensa╚Ťi├║ne f. (fr. sensation, d. mlat. sensatio, -onis, derivat d. lat. sensatus, dotat cu sim╚Ť, care vine d. sentire, sensum, a sim╚Ťi). Sim╚Ť, sim╚Ťire, impresiune transmis─â pin sim╚Ťur─ş: sensa╚Ťiune de frig, de c─âldur─â, pl─âcut─â, nepl─âcut─â. Fig. Impresiune, emo╚Ťiune: aceast─â veste a produs mare sensa╚Ťiune, intrarea lu─ş ├«n sal─â a f─âcut sensa╚Ťiune. De sensa╚Ťiune, senza╚Ťional: o ╚Ötire de sensa╚Ťiune. ÔÇô ╚śi -├í╚Ťie. Fals senz-.
SENZA╚ÜIE s. 1. impresie, p─ârere, sentiment. (Are ~ c─â e inoportun.) 2. v├«lv─â, (fam.) furori (pl.), (fig.) zgomot. (╚śtirea a produs ~.)

Senza╚Ťiune dex online | sinonim

Senza╚Ťiune definitie

Intrare: senza╚Ťie
senza╚Ťiune
senza╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-e