senectute definitie

9 definiții pentru senectute

SENECTÚTE s. f. (Livr.) Bătrânețe. – Din lat. senectus, -utis.
SENECTÚTE s. f. (Livr.) Bătrânețe. – Din lat. senectus, -utis.
senectúte (livr.) s. f., g.-d. art. senectúții
senectúte s. f., g.-d. art. senectúții
SENECTÚTE s. v. bătrânețe.
SENECTÚTE s.f. (Latinism) Bătrânețe. [< lat. senectus].
SENECTÚTE s. f. bătrânețe. (< lat. senectus)
SENECTÚTE ~ți f. livr. Ultima perioadă în evoluția unei ființe, caracterizată prin slăbirea funcțiilor fiziologice; vârstă înaintată. [G.-D. senectuții] /<lat. senectus, ~utis
senectute s. v. BĂTRÎNEȚE.

senectute dex

Intrare: senectute
senectute substantiv feminin