semui definitie

10 definiții pentru semui

SEMUÍ, semuiesc, vb. IV. Tranz. 1. (Înv.) A asemăna; a compara. 2. (Pop.) A confunda. – De la semăna2.
SEMUÍ, semuiesc, vb. IV. Tranz. 1. (Înv.) A asemăna; a compara. 2. (Pop.) A confunda. – De la semăna2.
SEMUÍ vb. IV v. asemui.
SEMUÍ vb. a asemăna, a asemui, a confunda. (L-a ~ cu altcineva.)
SEMUÍ vb. v. chibzui, compara, confrunta, cugeta, gândi, judeca, medita, raționa, recunoaște, reflecta.
semuì v. 1. a-și da seama, a judeca, a reflecta; 2. a asemăna: fata s’a amăgit... semuind pe unul cu altcineva. [Tras din seamă].
sămuĭésc v. tr. (ung. számolni, a număra, a socoti, d. szám, socoteală, samă). Vechĭ. Socotesc, consider, număr, țin: sămuit pintre vitejĭ. Asimilez, fac asemenea: a sămui o biserică cu alta. Azĭ. Confund o persoană cu alta: l-a sămuit cu frate-su. – Și sămăluĭésc (ung. szdlálni) și (inf. de semăn, asemăn) asămuĭésc, asămăluĭésc. În vest semuĭesc, semăluĭesc și asemuĭesc, asemăluĭesc.
semuĭésc V. sămuĭesc.
semui vb. v. CHIBZUI. COMPARA. CONFRUNTA. CUGETA. GÎNDI. JUDECA. MEDITA. RAȚIONA. RECUNOAȘTE. REFLECTA.
SEMUI vb. a asemăna, a asemui, a confunda. (L-a ~ cu altcineva.)

semui dex

Intrare: semui
semui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a