SEMPITÉRN, -Ă, sempiterni, -e, adj. (Livr.) Veșnic, nepieritor. – Din lat. sempiternus.

SEMPITÉRN, -Ă, sempiterni, -e, adj. (Rar) Veșnic, nepieritor. – Din lat. sempiternus.

sempitérn (livr.) adj. m., pl. sempitérni; f. sempitérnă, pl. sempitérne

sempitérn adj. m., pl. sempitérni; f. sg. sempitérnă, pl. sempitérne

SEMPITÉRN adj. v. etern, nemuritor, nepieritor, nesfârșit, neuitat, perpetuu, veșnic, viu.

SEMPITÉRN, -Ă adj. (Rar) Veșnic, nepieritor. [Cf. fr. sempiternel, lat. sempiternus].

SEMPITÉRN, -Ă adj. veșnic, etern, nepieritor. (< lat. sempiternus, it. sempiterno)

sempitern adj. v. ETERN. NEMURITOR. NEPIERITOR. NESFÎRȘIT. NEUITAT. PERPETUU. VEȘNIC. VIU.