Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru semn─âtur─â

SEMN─éT├ÜR─é, semn─âturi, s. f. Numele unei persoane scris de propria m├ón─â sub textul unui act special, al unei scrisori etc.; isc─âlitur─â. ÔÇô Semna + suf. -─âtur─â.
SEMN─éT├ÜR─é, semn─âturi, s. f. Numele unei persoane scris de propria m├ón─â sub textul unui act special, al unei scrisori etc.; isc─âlitur─â. ÔÇô Semna + suf. -─âtur─â.
ACOPERITÓR, -OÁRE, acoperitori, -oare, adj. (Fin.) Care acoperă, care garantează. Semnătură acoperitoare. Acte acoperitoare.
SEMN─éT├ÜR─é, semn─âturi, s. f. Semnarea unui text de c─âtre autorul lui sau de c─âtre cel care ╚Öi-l ├«nsu╚Öe╚Öte; numele cuiva scris de propria lui m├«n─â (╚Öi de obicei ├«ntr-un fel greu de imitat) ├«n josul unui text, ca o dovad─â c─â redactarea ├«i apar╚Ťine sau c─â este de acord cu ea; isc─âlitur─â. E scrisoarea ta? E scrisul t─âu? E semn─âtura ta? Recuno╚Öti? BARANGA, I. 188. Pe un petec de h├«rtie, o m├«n─â nedeprins─â cu scrisul tr─âsese un singur cuv├«nt: ┬źMul╚Ťumesc┬╗. F─âr─â semn─âtur─â. F─âr─â nimic. C. PETRESCU, C. V. 275. Desf─âcu... scrisoarea cea mototolit─â din m├«ni... se uit─â pe ea, ╚Öi fa╚Ťa lui se ad├«nci din ce ├«n ce. Ajunse la semn─âtur─â. EMINESCU, N. 76.
semn─ât├║r─â s. f., g.-d. art. semn─ât├║rii; pl. semn─ât├║ri
semn─ât├║r─â s. f., g.-d. art. semn─ât├║rii; pl. semn─ât├║ri
SEMN─éT├ÜR─é s. isc─âlitur─â, (livr.) apostil─â, (├«nv. ╚Öi reg.) subscriere, (├«nv.) subscrip╚Ťie, subsemn─âtur─â, (rusism ├«nv.) podpisc─â. (~ de pe un document.)
SEMNĂTÚRĂ s.f. Iscălitură. [Cf. fr. signature, după semna].
SEMNĂTÚRĂ s. f. iscălitură. (după fr. signature)
SEMNĂTÚRĂ ~i f. Nume al unei persoane scris cu propria mână (sub textul unui act, al unei scrisori etc.) pentru a confirma exactitatea celor relatate sau pentru a-și asuma o anumită responsabilitate; iscălitură. /a semna + suf. ~ătură
semnătură f. numele cuiva scris cu mâna în josul unei scrisori, în josul unui act.
*semn─ât├║r─â f., pl. ─ş(fr. signature, dup─â rom. semn). Isc─âlitur─â, numele t─â┼ş scris de m├«na ta (sa┼ş imitat de altu).
SEMN─éTUR─é s. isc─âlitur─â, (├«nv. ╚Öi reg.) subscriere, (├«nv.) subscrip╚Ťie, subsemn─âtur─â, (rusism ├«nv.) podpisc─â. (~ de pe un document.)

Semn─âtur─â dex online | sinonim

Semn─âtur─â definitie

Intrare: semn─âtur─â
semn─âtur─â substantiv feminin