SEMIVOCÁLĂ, semivocale, s. f. Vocală scurtă care nu se poate rosti decît însoțită de altă vocală, formînd împreună un diftong; semiconsoană. Semivocalele constituie elementul mai scurt, mai puțin sonor, elementul consonantic al diftongilor urcători și coborîtori. GRAM. ROM. I 64.