semison definitie

11 definiții pentru semison

SEMISÓN, -Ă, semisoni, -e, adj. (Despre vocale) Care nu are valoare silabică. – Semi- + son.
SEMISÓN, -Ă, semisoni, -e, adj. (Despre vocale) Care nu are valoare silabică. – Semi- + son.
SEMISÓN, -Ă, semisoni, -e, adj. (Despre vocale, în opoziție cu plenison) Care nu are valoare silabică.
semisón adj. m., pl. semisóni; f. semisónă, pl. semisóne
semisón adj. m., pl. semisóni; f. sg. semisónă, pl. semisóne
SEMISÓN, -Ă adj. (Despre vocale) Care nu are valoare silabică. [Cf. fr. semi-son].
SEMISÓN, -Ă adj. (despre vocale) care nu are valoare silabică. (< fr. semi-son)
SEMISÓN ~ă (~i, ~e) (despre sunete vocale) Care nu are valoare silabică. /<lat. semi- + sonus
semison a. Gram. se zice despre vocalele ce nu se rostesc întregi: i și u pot fi semisone.
*semisón, -ă adj. (lat. semisonus. V. plenison). Gram. Scurt, cu jumătate de sunet: ca ŭ și ĭ în viŭ, ĭ sau e și o în treacă, coasă. V. semiton.
SEMISÓN, -Ă adj. (cf. fr. semi-son): în sintagma vocală semisonă (v.).

semison dex

Intrare: semison
semison adjectiv