semioclusivă definitie

10 definiții pentru semioclusivă

SEMIOCLUZÍVĂ, semiocluzive, adj. (În sintagma) Consoană semiocluzivă (și substantivat, f.) = consoană africată, v. africată. [Scris și: semioclusivă. – Pr.: -mi-o-] – Semi- + ocluzivă.
SEMIOCLUSÍVĂ, semioclusive, adj. (În sintagma) Consoană semioclusivă (și substantivat, f.) = consoană africată. [Pr.: -mi-o-] – Semi- + oclusivă.
semioclusívă (-mi-o-clu-) adj. f., s. f., pl. semioclusíve
semioclusívă adj. f., s. f. (sil. -mi-o-clu-), pl. semioclusíve
SEMIOCLUSÍVĂ s., adj. (FON.) africată. (Consoană ~.)
SEMIOCLUSÍVĂ s.f. Africată. [Pron. -mi-o-. / < it. semiocclusivo].
SEMIOCLUSÍV, -Ă adj., s. f. africat(ă). (< engl. semi-occlusiv)
SEMIOCLUSÍV ~ă (~i, ~e) și substantival (despre sunete consonante) Care este pe jumătate oclusiv; care începe cu o ocluzie și se termină printr-o constricție; africat. /semi- + oclusiv
SEMIOCLUSI s., adj. (FON.) africată. (Consoană ~.)
SEMIOCLUSÍV, -Ă adj. (< it. semioclusivo): în sintagma consoană semioclusivă (v.).

semioclusivă dex

Intrare: semioclusivă
semioclusivă adjectiv feminin substantiv feminin
  • silabisire: -mi-o-clu-
Intrare: semioclusiv
semioclusiv