semințenie definitie

7 definiții pentru semințenie

SEMINȚÉNIE, semințenii, s. f. (Înv.) Seminție, neam. – Sămânță + suf. -enie.
SEMINȚÉNIE, semințenii, s. f. (Înv.) Seminție, neam. – Sămânță + suf. -enie.
SEMINȚÉNIE, semințenii, s. f. (Învechit și popular) Neam; seminție. O semințenie de oameni... spun că se trag din satul Săndenii din Transilvania. ȘEZ. IV 16.
semințénie (înv.) (-ni-e) s. f., art. semințénia (-ni-a), g.-d. art. semințéniei; pl. semințénii, art. semințéniile (-ni-i-)
semințénie s. f. (sil. -ni-e), art. semințénia (sil. -ni-a), g.-d. art. semințéniei; pl. semințénii, art. semințéniile (sil. -ni-i-)
SEMINȚÉNIE s. v. coborâtor, descendent, familie, neam, odraslă, progenitură, scoborâtor, urmaș, viță, vlăstar.
semințenie s. v. COBORÎTOR. DESCENDENT. FAMILIE. NEAM. ODRASLĂ. PROGENITURĂ. SCOBORÎTOR. URMAȘ. VIȚĂ. VLĂSTAR.

semințenie dex

Intrare: semințenie
semințenie substantiv feminin
  • silabisire: -ni-e