Dicționare ale limbii române

6 definiții pentru semideponent

SEMIDEPONÉNT, -Ă, semideponenți, -te, adj. (În sintagma) Verb semideponent = verb activ ca sens care are unele forme ce se conjugă după diateza activă, iar altele după diateza pasivă. – Din fr. semidéponent.
SEMIDEPONÉNT, -Ă, semideponenți, -te, adj. (În sintagma) Verb semideponent = verb activ ca sens care are unele forme ce se conjugă după diateza activă, iar altele după diateza pasivă. – Din fr. semidéponent.
semideponént adj. m. deponent
SEMIDEPONÉNT adj.n. (În limba latină) Verb semideponent = verb activ ca sens, care se conjugă la timpurile și la modurile derivate din tema prezentului după normele diatezei active, în timp ce la celelalte are forme de conjugare pasivă. [< it. semideponente].
SEMIDEPONÉNT adj. verb. ~ = (în limba latină) verb activ ca sens, care se conjugă la timpurile și la modurile derivate din tema prezentului după diateza activă, la celelalte după diateza pasivă. (< fr. sémidéponent)
SEMIDEPONÉNT, -Ă adj. (< it. semideponente): în sintagma verb semideponent (v.).

Semideponent dex online | sinonim

Semideponent definitie

Intrare: semideponent
semideponent adjectiv