Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru semiconductor

SEMICONDUCT├ôR, -O├üRE, semiconductori, -oare, s. n., adj. 1. S. n. Material a c─ârui conductibilitate electric─â este mai slab─â dec├ót cea a conductoarelor (metalelor) ╚Öi mai bun─â dec├ót cea a izolatoarelor. ÔÖŽ P. ext. Component electronic activ. 2. Adj. (Despre materiale) Care are o rezisten╚Ť─â electric─â relativ mare ├«n raport cu aceea a metalelor, dar mai mic─â ├«n raport cu aceea a materialelor izolante; cu ├«nsu╚Öiri de semiconductor (1); (despre dispozitive) bazat pe utilizarea semiconductoarelor. ÔÇô Din fr. semi-conducteur.
SEMICONDUCT├ôR, -O├üRE, semiconductori, -oare, s. n., adj. 1. S. n. Material a c─ârui conductibilitate electric─â este mai slab─â dec├ót cea a conductoarelor (metalelor) ╚Öi mai bun─â dec├ót cea a izolatoarelor. ÔÖŽ P. ext. Component electronic activ. 2. Adj. (Despre materiale) Care are o rezisten╚Ť─â electric─â relativ mare ├«n raport cu aceea a metalelor, dar mai mic─â ├«n raport cu aceea a materialelor izolante; cu ├«nsu╚Öiri de semiconductor (1); (despre dispozitive) bazat pe utilizarea semiconductoarelor. ÔÇô Din fr. semi-conducteur.
SEMICONDUCT├ôR, -O├üRE, semiconductori, -oare, adj. (Despre substan╚Ťe, materiale) Care are o rezisten╚Ť─â electric─â relativ mare ├«n raport cu aceea a metalelor, dar mic─â ├«n raport cu aceea a substan╚Ťelor izolante.
semiconductór1 adj. m., pl. semiconductóri; f. sg. și pl. semiconductoáre
!semiconductór2 s. n., pl. semiconductoáre
semiconductór adj. m., s. m., pl. semiconductóri; f. sg. și pl. semiconductoáre
SEMICONDUCT├ôR s.n. Material solid care are o rezisten╚Ť─â electric─â relativ mare ├«n raport cu aceea a metalelor ╚Öi mai mic─â ├«n raport cu aceea a substan╚Ťelor izolante. [Pl. -oare, (s.m.) -ori. / cf. fr. semi-conducteur].
SEMICONDUCTÓR, -OÁRE adj., s. m. (material) cu conductibilitate selectivă între cea a metalelor și cea a izolatorilor. (< fr. semiconducteur)
SEMICONDUCTÓR1 ~oáre n. Material cu o conductibilitate electrică intermediară între cea a conductoarelor (metalelor) și cea a izolatorilor (dielectricilor). /<fr. semi-cunducteur
SEMICONDUCT├ôR2 ~o├íre (~├│ri, ~o├íre) 1) (despre materiale) Care are conductibilitate electric─â intermediar─â. 2) (despre dispozitive) Care func╚Ťioneaz─â pe baza materialelor cu conductibilitate electric─â intermediar─â. /<fr. semi-cunducteur

Semiconductor dex online | sinonim

Semiconductor definitie

Intrare: semiconductor (adj.)
semiconductor adjectiv
Intrare: semiconductor (s.m.)
semiconductor substantiv masculin