semiauxiliar definitie

9 definiții pentru semiauxiliar

SEMIAUXILIÁR, semiauxiliare, adj. (în sintagma) Verb semiauxiliar (și substantivat, n.) = verb având rol sintactic asemănător cu al auxiliarelor propriu-zise, dar care dă acțiunii verbului „ajutat” o nuanță modală, care izvorăște din înțelesul său lexical. [Pr.: -mi-a-u-xi-li-ar] – Din fr. semi-auxiliaire.
SEMIAUXILIÁR, semiauxiliare, adj. (În sintagma) Verb semiauxiliar (și substantivat, n.) = verb având rol sintactic asemănător cu al auxiliarelor propriu-zise, dar care dă acțiunii verbului „ajutat” o nuanță modală, care izvorăște din înțelesul său lexical. [Pr.: -mi-a-u-xi-li-ar] – Din fr. semi-auxiliaire.
!semiauxiliár1 (verb ~) (-mi-a-u-, -li-ar) [x pron. gz] adj. m.; pl. f. semiauxiliáre
semiauxiliár2 (-mi-a-u-, -li-ar) [x pron. gz] s. n., pl. semiauxiliáre
semiauxiliár adj. n., s. n. (sil. -mi-a-u-, -li-ar) [x pron. gz], pl. semiauxiliáre
SEMIAUXILIÁR adj. n. (Gram.) Verb semiauxiliar = verb având rol sintactic asemănător cu al auxiliarelor propriu-zise, dar care dă acțiunii verbului „ajutat” o nuanță modală izvorâtă din înțelesul său lexical. [Pron. -mi-a-u-xi-li-ar. / cf. fr. semi-auxiliaire].
SEMIAUXILIÁR adj., s. n. (verb) având rol sintactic asemănător cu al auxiliarelor propriu-zise, dar care dă acțiunii verbului „ajutat” o nuanță modală, izvorâtă din înțelesul său lexical. (< fr. semi-auxiliaire)
SEMIAUXILIÁR ~ă ( ~i, ~e): Verb ~ verb cu rol sintactic asemănător cu al auxiliarelor propriu-zise, care dă o nuanță modală, reieșită din sensul său lexical. /<fr. semi- auxiliaire
SEMIAUXILIÁR, -Ă adj. (cf. fr. semi-auxiliaire): în sintagmele verb semiauxiliar de mod și verb semiauxiliar de aspect (v.).

semiauxiliar dex

Intrare: semiauxiliar
semiauxiliar adjectiv neutru substantiv neutru
  • silabisire: -mi-a-u-, -li-ar