Dicționare ale limbii române

2 intrări

9 definiții pentru seliște

SÉLIȘTE s. f. v. siliște.
SÉLIȘTE s. f. v. siliște.
SELÍȘTE s. f. v. siliște.
SILÍȘTE, siliști, s. f. (Învechit) Loc pe care este sau a fost așezat un sat; vatra satului. În a treia și ultimă parte vor fi descrise... și unele vechi siliști sau așezăminte de sate și tîrguri părăsite. ODOBESCU, S. II 165. ♦ Loc necultivat (sau plantat cu pomi). Eram singur și urcam în pasul calului printre siliști și printre brădet tînăr, sădit anume ca să arate drumul și hotarele vecinătăților. GALACTION, O. I 333. Și ei îmi călcară, Prin văi și vîlcele... Porumbiști, miriști Și prin vechi siliști. PĂSCULESCU, L. P. 11. 7 pogoane loc siliște mai mult îmbrăcat cu pomi roditori. I. IONESCU, P. 503. – Accentuat și: síliște. - Variante: sălíște (TEODORESCU, P. P. 281), selíște s. f.
SÉLIȘTE ~i f. Vatra satului. /<sl. selište
seliște f. V. siliște.
Seliște f. sat românesc în apropierea Sibiului: 3750 loc. Aci se găsește tipul cel mai frumos de Românce.
síliște (est), selíște și sălíște (vest) și séliște (vechĭ) f. (vsl. selište, cort, locuință, curte, d. selo, moșie, ogor, d. sĭedeti, a ședea; bș. sîrb. selište, loc unde a fost sat; rut. sélište, colonie, confundat de Românĭ cu silište, loc de luptă; pol. siedliszcze, locuință. V. sedelcă). Locu (vatra) satuluĭ și (maĭ des) locu unde a fost un sat. Olt. Locu semănat din juru satuluĭ orĭ caseĭ.
SELIȘTE v. Ovidiu.

Seliște dex online | sinonim

Seliște definitie

Intrare: seliște
seliște
Intrare: Seliște
Seliște