Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru segrega╚Ťiune

SEGREG├ü╚ÜIE, segrega╚Ťii, s. f. 1. Segregare (2); lips─â de omogenitate a compozi╚Ťiei chimice a unui aliaj solidificat, rezultat─â din segregare. 2. (├Än sintagma) Segrega╚Ťie rasial─â = politic─â de discriminare rasial─â const├ónd ├«n separarea persoanelor de origini sau rase diferite din interiorul aceleia╚Öi ╚Ť─âri; discriminare rasial─â; segregare (5). [Var.: segrega╚Ťi├║ne s. f.] ÔÇô Din fr. s├ęgr├ęgation.
SEGREGA╚ÜI├ÜNE s. f. v. segrega╚Ťie.
SEGREG├ü╚ÜIE, segrega╚Ťii, s. f. 1. Segregare (2); lips─â de omogenitate a compozi╚Ťiei chimice a unui aliaj solidificat, rezultat─â din segregare. 2. (├Än sintagma) Segrega╚Ťie rasial─â = form─â a discrimin─ârii rasiale const├ónd ├«n separarea persoanelor pe baza unor criterii de origine sau rase diferite din interiorul aceleia╚Öi ╚Ť─âri (privind cartierele de locuit, ╚Öcolile, s─âlile de spectacole, mijloacele de transport ├«n comun, asisten╚Ťa medical─â etc.); discriminare rasial─â; segregare (5). [Var.: segrega╚Ťi├║ne s. f.] ÔÇô Din fr. s├ęgr├ęgation.
SEGREGA╚ÜI├ÜNE s. f. v. segrega╚Ťie.
SEGREG├ü╚ÜIE, segrega╚Ťii, s. f. 1. Reparti╚Ťie neuniform─â a elementelor dintr-un aliaj; lips─â de omogeneitate a compozi╚Ťiei chimice a unui aliaj solidificat, rezultat─â prin segregare. 2. (De obicei determinat prin ┬źrasial─â┬╗) Reparti╚Ťie dup─â considerente de ras─â; discriminare rasial─â.
segreg├í╚Ťie (se-gre-, -╚Ťi-e) s. f., art. segreg├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. segreg├í╚Ťiei; pl. segreg├í╚Ťii, art. segreg├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
segreg├í╚Ťie s. f. (sil. -gre-, -╚Ťi-e), art. segreg├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. segreg├í╚Ťiei; pl. segreg├í╚Ťii, art. segreg├í╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
SEGREG├ü╚ÜIE s. v. desp─âr╚Ťire, izolare, separare, separa╚Ťie.
SEGREGAȚIE RASIÁLĂ s. (POL.) discriminare rasială.
SEGREG├ü╚ÜIE s.f. 1. Segregare. ÔÖŽ (Metal.) Lips─â de omogenitate a compozi╚Ťiei chimice a unui aliaj; segregat. V. licua╚Ťie. 2. Segrega╚Ťie rasial─â = politic─â de discriminare const├ónd ├«n separarea persoanelor de origini sau rase diferite din interiorul aceleia╚Öi ╚Ť─âri; discriminare rasial─â. [Gen. -iei, var. segrega╚Ťiune s.f. / cf. fr. s├ęgr├ęgation, lat. segregatio].
SEGREGA╚ÜI├ÜNE s.f. v. segrega╚Ťie.
SEGREG├ü╚ÜIE s. f. 1. segregare (3). ÔÖŽ ~ rasial─â = politic─â de discriminare const├ónd ├«n separarea unor grupuri de oameni din interiorul aceleia╚Öi ╚Ť─âri pe criterii de ras─â. 2. por╚Ťiune neomogen─â dintr- un aliaj, prin concentrarea impurit─â╚Ťilor. (< fr. s├ęgr├ęgation)
SEGREG├ü╚ÜIE ~i f. 1) v. SEGREGARE. 2) tehn. Lips─â de omogenitate a compozi╚Ťiei chimice a unui material sau substan╚Ťe. 3): ~ rasial─â separare for╚Ťat─â a popula╚Ťiei de culoare de popula╚Ťia alb─â. [G.-D. segrega╚Ťiei; Sil. se-gre-ga-╚Ťi-e] /<fr. s├ęgr├ęgation
segrega╚Ťie s. v. DESP─éR╚ÜIRE. IZOLARE. SEPARARE. SEPARA╚ÜIE.

Segrega╚Ťiune dex online | sinonim

Segrega╚Ťiune definitie

Intrare: segrega╚Ťie
segrega╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -gre-, -╚Ťi-e
segrega╚Ťiune