Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru sedimenta

SEDIMENT├ü, pers. 3 sedimenteaz─â, vb. I. Refl. A se depune ├«n straturi, a forma sedimente; a se l─âsa la fund. ÔÇô Din sediment.
SEDIMENT├ü, pers. 3 sedimenteaz─â, vb. I. Refl. A se depune ├«n straturi, a forma sedimente; a se l─âsa la fund. ÔÇô Din sediment.
SEDIMENT├ü, pers. 3 sedimenteaz─â, vb. I. Refl. (Despre substan╚Ťe aflate ├«n suspensie) A se a╚Öeza, a se depune ├«n straturi (ca efect al diferen╚Ťei de densitate dintre substan╚Ťa care se depune ╚Öi lichidul ├«n care aceasta este ├«n suspensie). V. precipita.
!sedimentá (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se sedimenteáză
sedimentá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. sedimenteáză; ger. sedimentând
SEDIMENTÁ vb. (GEOL.) a se depozita, a se depune. (Calcarul s-a ~.)
SEDIMENTÁ vb. I. refl. A se așeza, a se lăsa la fund, a se depune în strate; a forma sedimente. [P.i. 3 -tează. / < germ. sedimentieren].
SEDIMENT├ü vb. refl. a se depune ├«n straturi; a forma sedimente. (< fr. s├ędiementer, germ. sedimentieren)
A SE SEDIMENT├ü pers. 3 se ~e├íz─â intranz. (despre particulele unor substan╚Ťe solide) A se depune ├«n straturi; a forma un sediment; a se precipita; a se depozita. /Din sediment
SEDIMENTA vb. (GEOL.) a se depozita, a se depune. (Calcarul s-a ~.)

Sedimenta dex online | sinonim

Sedimenta definitie

Intrare: sedimenta
sedimenta verb grupa I conjugarea a II-a