Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru sedi╚Ťiune

SEDI╚ÜI├ÜNE, sedi╚Ťiuni, s. f. (Livr.) R─âzvr─âtire, revolt─â, r─âscoal─â. [Pr.: -╚Ťi-u-] ÔÇô Din fr. s├ędition, lat. seditio, -onis.
SEDI╚ÜI├ÜNE, sedi╚Ťiuni, s. f. (Livr.) R─âzvr─âtire, revolt─â, r─âscoal─â. [Pr.: -╚Ťi-u-] ÔÇô Din fr. s├ędition, lat. seditio, -onis.
SEDI╚ÜI├ÜNE, sedi╚Ťiuni, s. f. (Rar) R─âzvr─âtire, revolt─â, r─âscoal─â.
sedi╚Ťi├║ne (livr.) (-╚Ťi-u-) s. f., g.-d. art. sedi╚Ťi├║nii; pl. sedi╚Ťi├║ni
sedi╚Ťi├║ne s. f. (sil. -╚Ťi-u-), g.-d. art. sedi╚Ťi├║nii; pl. sedi╚Ťi├║ni
SEDI╚ÜI├ÜNE s. v. r─âscoal─â, r─âsculare, r─âzmeri╚Ť─â, r─âzvr─âtire, rebeliune, revolt─â.
SEDI╚ÜI├ÜNE s.f. (Liv.) Revolt─â, r─âzvr─âtire, r─âscoal─â. [Pron. -╚Ťi-u-. / cf. fr. s├ędition, lat. seditio].
SEDI╚ÜI├ÜNE s. f. revolt─â, r─âzvr─âtire, r─âscoal─â. (< fr. s├ędition, lat. seditio)
SEDI╚ÜI├ÜNE ~i f. livr. Ac╚Ťiune violent─â ├«mpotriva unei nedrept─â╚Ťi; r─âzvr─âtire; revolt─â; rebeliune; r─âscoal─â. /<fr. s├ędition
sedi╚Ťiune f. r─âscoal─â popular─â, revolt─â ├«ncontra puterii stabilite.
*sedi╚Ťi├║ne f. (lat, sed-ilio, -itionis, d. sed-, la o parte, ╚Öi ire, itum, a merge, V. su─ş). R─âscoal─â, revolt─â: sedi╚Ťiunile fur─â numeroase la Bizan╚Ťi┼ş.
sedi╚Ťiune s. v. R─éSCOAL─é. R─éSCULARE. R─éZMERI╚Ü─é. R─éZVR─éTIRE. REBELIUNE. REVOLT─é.

Sedi╚Ťiune dex online | sinonim

Sedi╚Ťiune definitie

Intrare: sedi╚Ťiune
sedi╚Ťiune substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-u-