Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru secven╚Ť─â

SECV├ëN╚Ü─é, secven╚Ťe, s. f. 1. Succesiune de fenomene fizice sau ordinea de varia╚Ťie ├«n timp a m─ârimilor unui sistem. 2. ╚śir de imagini sau de scene dintr-un film, care formeaz─â un anumit episod. ÔÖŽ Fig. Serie de fapte, de evenimente, de st─âri etc., care se succed─â ├«ntr-o anumit─â ordine ╚Öi formeaz─â un tot unitar. 3. Repetarea pe trepte diferite a unei formule melodice sau a unei succesiuni de acorduri. ÔÇô Din fr. s├ęquence. Cf. it. sequenza.
SECV├ëN╚Ü─é, secven╚Ťe, s. f. 1. Succesiune de fenomene fizice sau ordinea de varia╚Ťie ├«n timp a m─ârimilor unui sistem. 2. ╚śir de imagini sau de scene dintr-un film, care formeaz─â un anumit episod. ÔÖŽ Fig. Serie de fapte, de evenimente, de st─âri etc., care se succed─â ├«ntr-o anumit─â ordine ╚Öi formeaz─â un tot unitar. ÔÇô Din fr. s├ęquence. Cf. it. sequenza.
secv├ęn╚Ť─â s. f., g.-d. art. secv├ęn╚Ťei; pl. secv├ęn╚Ťe
secv├ęn╚Ť─â s. f., g-d. art. secv├ęn╚Ťei; pl. secv├ęn╚Ťe
SECV├ëN╚Ü─é s.f. 1. Serie de fapte, de scene sau de note muzicale consecutive. ÔÖŽ ╚śir de imagini sau de scene care formeaz─â o unitate ├«ntr-un film. 2. Imn religios ├«n proz─â, care se c├ónta la anumite s─ârb─âtori catolice. [< fr. s├ęquence, it. sequenza, cf. lat. sequentia < sequi ÔÇô a urma].
SECV├ëN╚Ü─é s. f. 1. succesiune de fenomene fizice; ordinea de varia╚Ťie ├«n timp a m─ârimilor unui sistem. 2. ╚Öir de imagini sau de scene dintr-un film care formeaz─â o unitate. ÔŚŐ (fig.) serie de fapte, evenimente, st─âri etc. care se succed─â ├«ntr-o anumit─â ordine, form├ónd un tot. 3. (muz.) transpunere, riguroas─â sau liber─â, pe alte teme a unei structuri melodice sau armonice; progresie (2). ÔŚŐ gen de c├ónt─âri ├«n muzica bisericeasc─â medieval─â care foloseau acest procedeu. (< fr. s├ęquence, it. sequenza, lat. sequentia)
SECV├ëN╚Ü─é ~e f. 1) Serie de fapte care se succed─â ├«ntr-o anumit─â ordine ╚Öi formeaz─â un tot unitar. 2) Serie de imagini care formeaz─â un episod cinematografic. /<fr. s├ęquence, lat. sequentia, it. sequenza
secven╚Ť─â alogenetic─â, (engl.= alogenetic sequence) s. litologic─â generat─â de varia╚Ťiile factorilor situa╚Ťi ├«n afara baz. de sedim. (tect. ariei surs─â, modific─ârile climatice, oscila╚Ťiile de nivel); astfel de s. au continuitate regional─â ╚Öi sunt corelabile pe distan╚Ťe mari. (ex. Ôćĺ perioditele).
secven╚Ť─â autogenetic─â, (engl.= autogenetic sequence) s. litologic─â format─â intrabazinal, gra╚Ťie varia╚Ťiilor locale a condi╚Ťiilor de sedimentare; ea nu poate avea extindere regional─â ╚Öi este greu corelabil─â (ex. s. tempestitic─â, s. turbiditic─â tip Ôćĺ Bouma).
secven╚Ť─â depozi╚Ťional─â, (engl.= depositional sequence) ├«n Ôćĺ stratigrafia secven╚Ťial─â o asocia╚Ťie de Ôćĺ cortegii sedimentare (systems tracts) ├«nrudite genetic ╚Öi delimitate prin discontinuit─â╚Ťi de tip ÔÇ×unconformityÔÇŁ (Ôćĺ SB1) ╚Öi/sau ÔÇ×conformityÔÇŁ (Ôćĺ SB2). S.d. este acumulat─â ├«n urma unui ciclu eustatic de ord.III. Exist─â dou─â tipuri de s.d.: SD1 ÔÇô rezult─â din asocierea, de jos ├«n sus a cortegiilor de Ôćĺ low stand systems tract, Ôćĺ transgressive systems tract ╚Öi Ôćĺ high stand systems tract; ea este delimitat─â ├«n baz─â de o discontinuitate erozional─â (SB1), iar ├«n top de o discontinuitate de tip SB2; SD2 este alc─âtuit─â din Ôćĺ high stand systems tract, urmat de Ôćĺ transgressive systems tract ╚Öi de Ôćĺ shelf margin systems tract. S. este delimitat─â, ├«n baz─â, de o SB1, iar ├«n top, de SB1 sau SB2.
secven╚Ť─â litologic─â, (engl.= lithological sequence) suit─â de termeni litologici (ex.: rudit-A, arenit-B, silt-C sau conglomerat, gresie, argil─â sau calcar, marn─â, argil─â etc.) care se succed, suprapun├óndu-se ├«n continuitate de sedimentare; ordinea ideal─â ├«n care se pot succede ace╚Öti termeni constituie o s.l. virtual─â; ├«n condi╚Ťii naturale, ├«n teren, se identific─â s.l. locale care pot fi: pozitive (c├ónd succesiunea termenilor se face ├«n ordinea s. virtuale, ex.: A-B-C) ╚Öi negative (c├ónd succesiunea este invers─â: C-B-A); de asemenea, s.l. pot fi complete ÔÇô A-B-C-D, (c├ónd cuprind to╚Ťi termenii litologici din s. virtual─â) sau incom-plete (c├ónd le lipse╚Öte unul sau mai mul╚Ťi termeni). Scara s.l. variaz─â de la dimensiuni de mm ╚Öi cm (micros., ├«n varve, de ex.), la dimensiunile unui baz. de sedimentare (megas. ╚Öi magnas.). Studiul sistematic al s.l. constituie obiectul analizei secven╚Ťiale.
secven╚Ť─â (< lat. sequentia; fr. s├Ęquence; germ. Sequenz) I. 1. Imn (1) bisericesc, ap─ârut ╚Öi dezvoltat ├«n ╚Ť─ârile catolice posterior epocii carolingiene (sec. 9), prin atribuirea unui text literar (denumit prosa ad sequentiam, iar mai t├órziu prosa) melismei* finale amplificate (longissima melodia sau sequentia) din alleluia* ╚Öi jubilus. Ini╚Ťial, s. apar╚Ťinea tropului (3); ulterior a devenit independent─â. Unii muzicologi germ. afirm─â c─â, ├«n timpurile mai vechi, s. se executa melismatic; s-a epurat apoi treptat de melisme, ajung├ónd la o intonare pur silabic─â ├«n vremea lui Notker Balbulus (de la care ne-a parvenit ╚Öi prima s. mai ampl─â); al╚Ťi muzicologi consider─â ├«ns─â c─â s. ar reprezenta o form─â mai simpl─â, pregregorian─â, a melismei Alleluia. ├Än sec. 9, arta s., ca ╚Öi cea a tropilor, se practica numai ├«n m─ân─âstiri; apoi, s. a p─âtruns ╚Öi ├«n mis─â*. P├ón─â ├«n sec. 13, c├ónd genul a p─â╚Öit spre declin, s-a compus un num─âr enorm de s. Actualmente, mai sunt ├«n uz dup─â ÔÇ×epurareaÔÇŁ lor de c─âtre Conciliul din Trento (1545-1563) 5 s.: Victimae paschali laudes; Veni Sancte Spiritus; Lauda Sion; Dies irae* (v. ╚Öi recviem) ╚Öi Stabat mater dolorosa*. S. a fost unul din primele genuri muzicale plurivocale, la ├«nceput organele (v. Musica Enchiriadis), apoi polif. 2. Al─âturi de s. (I, 1) religioase existau ╚Öi s. laice, cu texte lat., dar executate solistic, cu acomp. instr. II. 1. Progresie*. 2. Component─â structural─â a progresiei care const─â ├«n reluarea transpus─â a modelului.

Secven╚Ť─â dex online | sinonim

Secven╚Ť─â definitie

Intrare: secven╚Ť─â
secven╚Ť─â substantiv feminin