Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru securitate

SECURIT├üTE s. f. 1. Faptul de a fi la ad─âpost de orice pericol; sentiment de ├«ncredere ╚Öi de lini╚Öte pe care ├«l d─â cuiva absen╚Ťa oric─ârui pericol. ÔÖŽ Protec╚Ťie, ap─ârare. ÔŚŐ Securitate colectiv─â = stare a rela╚Ťiilor dintre state, creat─â prin luarea pe cale de tratat a unor m─âsuri de ap─ârare comun─â ├«mpotriva unei agresiuni. Securitate social─â = totalitatea reglement─ârilor juridice pentru asigurarea st─ârii de siguran╚Ť─â social─â la nivel de persoan─â, grup social sau popula╚Ťie total─â, precum ╚Öi pentru protejarea persoanelor defavorizate sau marginalizate. 2. (Ie╚Öit din uz) Organ de stat represiv care avea ca sarcin─â ap─ârarea prin orice mijloace a sistemului comunist din Rom├ónia. ÔÇô Din fr. s├ęcurit├ę, lat. securitas, -atis.
SECURIT├üTE s. f. 1. Faptul de a fi la ad─âpost de orice pericol; sentiment de ├«ncredere ╚Öi de lini╚Öte pe care ├«l d─â cuiva absen╚Ťa oric─ârui pericol. ÔÖŽ Protec╚Ťie, ap─ârare. ÔŚŐ Securitate colectiv─â = stare a rela╚Ťiilor dintre state, creat─â prin luarea pe cale de tratat a unor m─âsuri de ap─ârare comun─â ├«mpotriva unei agresiuni. 2. (Ie╚Öit din uz) Totalitatea organelor de stat care aveau ca sarcin─â ap─ârarea sistemului social-economic ╚Öi politic al statului comunist. ÔÇô Din fr. s├ęcurit├ę, lat. securitas, -atis.
SECURIT├üTE s. f. 1. Faptul de a fi la ad─âpost de orice pericol; sentiment de siguran╚Ť─â, pe care i-l d─â cuiva absen╚Ťa oric─ârui pericol; (├«n special) siguran╚Ť─â a grani╚Ťelor ╚Öi a institu╚Ťiilor unui stat. Nu poate exista securitate f─âr─â independen╚Ť─â na╚Ťional─â. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2552. ÔÖŽ Protec╚Ťie, ap─ârare. La construirea noilor ├«ntreprinderi se ╚Ťine seama de cerin╚Ťele tehnicii securit─â╚Ťii muncii. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2742. [Popula╚Ťia] nu este lipsit─â nici de garan╚Ťia personal─â, nici de securitatea posesiunii. I. IONESCU, D. 128. ÔŚŐ Consiliul de Securitate = organ permanent al O.N.U.-lui, care, potrivit cartei Na╚Ťiunilor Unite din 1945, are drept sarcin─â fundamental─â men╚Ťinerea p─âcii ╚Öi a securit─â╚Ťii interna╚Ťionale. 2. Organ de stat care vegheaz─â la siguran╚Ťa intern─â a statului ╚Öi a vie╚Ťii cet─â╚Ťenilor ╚Öi ap─âr─â bunurile ob╚Öte╚Öti ├«mpotriva uneltirilor du╚Ömanilor de clas─â. Pentru ├«ndeplinirea acestor func╚Ťii au fost create organele ╚Öi aparatul de stat necesare pentru ap─ârarea cuceririlor revolu╚Ťionare ╚Öi a legalit─â╚Ťii noi, populare, ÔÇô securitatea, mili╚Ťia, justi╚Ťia popular─â, procuratura. GHEORGHIU-DEJ, R. 34.
securit├íte s. f., g.-d. art. securitß║»╚Ťii
*Securit├ítea (institu╚Ťie) s. propriu f., g.-d. art. Securitß║»╚Ťii
securit├íte s. f., g.-d. art. securitß║»╚Ťii
SECURIT├üTE s. 1. v. ap─ârare. 2. v. siguran╚Ť─â. 3. (fam.) secu. (Angajat la ~.)
SECURIT├üTE s.f. 1. Stare de siguran╚Ť─â, de lips─â de primejdie. ÔÖŽ Protec╚Ťie, ap─ârare. ÔÖŽ Consiliu de securitate = principalul organ permanent al O.N.U., care are ca sarcin─â fundamental─â men╚Ťinerea p─âcii ╚Öi securit─â╚Ťii interna╚Ťionale; securitate colectiv─â = stare a rela╚Ťiilor dintre state, creat─â prin luarea de m─âsuri de ap─ârare comun─â ├«mpotriva unei agresiuni. 2. (├Än socialism) Organ de stat care veghea la siguran╚Ťa intern─â a statului. [Cf. fr. s├ęcurit├ę, lat. securitas].
SECURIT├üTE s. f. 1. stare de siguran╚Ť─â, de lips─â de primejdie. 2. protec╚Ťie, ap─ârare. ÔÖŽ Consiliu de S~ = principalul organ permanent al ONU, av├ónd ca sarcin─â fundamental─â men╚Ťinerea p─âcii ╚Öi securit─â╚Ťii interna╚Ťionale. 3. totalitatea organelor de stat care ├«n trecut, aveau sarcina s─â apere sistemul social economic ╚Öi politic; sistem politico- poli╚Ťienesc represiv. (< fr. s├ęcurit├ę, lat. securitas)
SECURIT├üTE f. 1) Situa╚Ťie f─âr─â pericol; lips─â de primejdie; siguran╚Ť─â. 2) Organ de stat care are ca sarcin─â ap─ârarea organiz─ârii politice ╚Öi sociale a statului. [G.-D. securit─â╚Ťii] /<lat. securitas, ~atis, fr. s├ęcurit├ę
SECURITATE s. 1. ap─ârare, asigurare, paz─â, protec╚Ťie, protejare, siguran╚Ť─â. (M─âsuri de ~.) 2. siguran╚Ť─â, (├«nv.) sigura╚Ťie, siguritate. (Un sentiment de ~.)
Securit├íte s. f. (pol.) Sistem politico-poli╚Ťienesc represiv atotputernic ├«n timpul comunismului ÔŚŐ ÔÇ×├Än fapt, Securitatea ┬źnoastr─â┬╗ este un adev─ârat cancer generalizat ├«n trupul na╚Ťiunii.ÔÇŁ ÔŚŐ ÔÇ×22ÔÇŁ 7/90 p. 6; v. ╚Öi intoxicare, lucr─âtor, mu╚Öard, Radu (cf. fr. s├ęcurit├ę; R. Zafiu L. 2 V 90 p. 4 ÔÇô termen intrat ├«n lb. fr., v. Le Parisien 25 XII 89 p. 2; DN3, DEX ÔÇô defini╚Ťii specifice perioadei comuniste)
CONSILIUL DE SECURITATE v. Organiza╚Ťia Na╚Ťiunilor Unite.
ORGANIZA╚ÜIA PENTRU SECURITATE ╚śI COOPERARE ├ÄN EUROPA (O.S.C.E.; ├«n engl.: Organization for Security and Cooperation in Europe ÔÇô O.S.C.E.), organiza╚Ťie creat─â ├«n 1972 sub numele de Conferin╚Ťa pentru Securitate ╚Öi Cooperare ├«n Europa (C.S.C.E.), ca forum multilateral pentru dialog ╚Öi negocieri. Numele actual a fost adoptat la 5 dec. 1994 la Conferin╚Ťa la nivel ├«nalt, pentru a sublinia caracterul permanent al organismului. La 1 aug. 1975 a fost semnat Actul Final de la Helsinki, care stabile╚Öte principiile de securitate ├«n Europa, inclusiv angajamentul statelor de a se ab╚Ťine de la acte de agresiune, respectul inviolabilit─â╚Ťii frontierelor, neamestecului ├«n treburile interne ╚Öi drepturile omului. Propune dezvoltarea cooper─ârii ├«n domeniile economic, ╚Ötiin╚Ťific ╚Öi tehnologic, cooperarea ├«n domeniul umanitar ╚Öi ├«n alte domenii, inclusiv promovarea schimburilor culturale, hot─âr├órea de a continua procesul de consultare ╚Öi cooperare ├«ntre ╚Ť─ârile membre. Domeniile de competen╚Ť─â s-au extins prin Carta de la Paris a unei noi Europe (1990), care a transformat C.S.C.E. dintr-un forum ad-hoc ├«ntr-o organiza╚Ťie cu institu╚Ťii permanente. Are ca membri 55 de state din Europa (inclusiv Vaticanul ╚Öi Serbia-Muntenegru, ultima suspendat─â ├«n 1992 ├«n urma conflictului din Bosnia ╚Öi Her╚Ťegovina), la care se adaug─â Canada, S.U.A. ╚Öi opt republici asiatice ex-sovietice. Secretariatul organiza╚Ťiei are sediul la Viena (Austria).
SECURIT├üTE (< fr.) 1. Faptul de a fi la ad─âpost de orice pericol; sentiment de siguran╚Ť─â pe care ├«l d─â cuiva absen╚Ťa oric─ârui pericol; siguran╚Ť─â. ÔŚŐ S. european─â = sistem de angajamente ferme din partea tuturor statelor. Actul final al Conferin╚Ťei de la Helsinki pentru securitate ╚Öi cooperare ├«n Europa (27 iul.-1 aug. 1975) a stabilit principiile care trebuie s─â guverneze rela╚Ťiile dintre statele europene: egalitatea suveran─â; respectarea drepturilor inerente suveranit─â╚Ťii; nerecurgerea la for╚Ť─â sau la amenin╚Ťarea cu for╚Ťa; inviolabilitatea frontierelor; integritatea terit. a statelor; reglementarea pa╚Önic─â a diferendelor; neamestecurile ├«n treburile ├«nterne ale altor state; respectarea drepturilor omului libert─â╚Ťilor fundamentale, inclusiv a libert─â╚Ťii de g├óndire, con╚Ötiin╚Ť─â, religie sau convingere; egalitatea ├«n drepturi a popoarelor ╚Öi dreptul popoarelor de a dispune de ele ├«nsele; cooperarea ├«ntre state, ├«ndeplinirea de bun─â-credin╚Ť─â a obliga╚Ťiilor asumate conform dreptului interna╚Ťional. S. social─â = totalitatea reglement─ârilor juridice pentru asigurarea st─ârii de siguran╚Ť─â social─â la nivel de persoan─â, grup social sau popula╚Ťie total─â precum ╚Öi pentru protejarea persoanelor defavorizate ╚Öi marginalizate. M─âsurile principale de s. social─â sunt ajutorul de ╚Öomaj, ajutoarele de boal─â ╚Öi maternitate, aloca╚Ťiile pentru copii, pensiile ╚Öi venitul minim garantat. 2. Organ de stat represiv care avea ca sarcin─â ap─ârarea prin orice mijloace a sistemului comunist ├«n Rom├ónia (├«ntre 1948 ╚Öi 1989).

Securitate dex online | sinonim

Securitate definitie

Intrare: securitate
securitate