Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

77 defini╚Ťii pentru secunda

SECOND├ü, secondez, vb. I. Tranz. 1. A sprijini, a ajuta, a ├«nso╚Ťi, a fi al─âturi de cineva ├«n ac╚Ťiunile sale. 2. (Muz.) A acompania. [Var.: secund├í vb. I] ÔÇô Din fr. seconder, lat. secundare.
SEC├ÜND, -─é, secunzi, -de, num. ord., adj., s. n. 1. Num. ord., adj. Care vine imediat dup─â primul ├«n ordinea locului, a timpului sau a rangului; al doilea. ÔŚŐ Ofi╚Ťer secund (╚Öi substantivat, m.) = ofi╚Ťer care ├«ndepline╚Öte pe nav─â func╚Ťia de adjunct al c─âpitanului. Arbitru secund (╚Öi substantivat, m.) = arbitru care ajut─â pe arbitrul principal ├«n conducerea unei competi╚Ťii sportive. 2. S. n. Voce care acompaniaz─â o voce prim─â ╚Öi care se g─âse╚Öte pe locul al doilea ├«n executarea unei melodii c├óntate din gur─â sau dintr-un instrument. ÔÇô Din fr. second, lat. secundus.
SECUNDÁ vb. I v. seconda.
SEC├ÜND─é, secunde, s. f. 1. Unitate de m─âsur─â a timpului egal─â cu a 60-a parte din durata unui minut; p. ext. timp foarte scurt; clip─â, moment. 2. (Muz.) Intervalul dintre dou─â sunete ale gamei aflate pe dou─â trepte al─âturate. ÔÇô Din fr. seconde.
WATT-SEC├ÜND─é, wa╚Ťi-secund─â, s. f. (Fiz.) Joule. [Scris ╚Öi: wattsecund─â. ÔÇô Pl. ╚Öi: wattsecunde] ÔÇô Din fr. wattseconde.
MERI╚ś├ôR1, meri╚Öori, s. m. 1. Diminutiv al lui m─âr1. 2. Numele a doi arbori din familia rozaceelor, cu flori melifere: a) arbore originar din Siberia, cu frunze aproape rotunde, cu flori albe sau roz, cultivat pentru fructele sale din care se prepar─â dulcea╚Ť─â (Pirus baccata); b) (reg.) scoru╚Ö. 3. Mic arbust de munte cu frunze ├«n permanen╚Ť─â verzi, cu flori melifere de culoare alb─â sau ro╚Öiatic─â ╚Öi cu fructe comestibile; smirdar (Vaccinium vitis idaea). 4. Cimi╚Öir. ÔÇô M─âr1 + suf. -i╚Öor.
MERI╚ś├ôR2, meri╚Öoare, s. n. 1. Diminutiv al lui m─âr2. 2. Fructul meri╚Öorului1 (2), de m─ârimea unei cire╚Öe sau a unei nuci, de culoare ro╚Öiatic─â sau galben─â, cu gust dulce, adesea ├«ntrebuin╚Ťat pentru dulcea╚Ť─â. 3. Fructul meri╚Öorului1 (3), cu aspect de bac─â ro╚Öie, comestibil. ÔÇô M─âr + suf. -i╚Öor.
PERI╚ś├ôR1, peri╚Öori, s. m. 1. Diminutiv al lui p─âr1. 2. (Bot.; ╚Öi ├«n sintagma peri╚Öori absorban╚Ťi) Parte anatomic─â a r─âd─âcinii plantelor cu rol de absorb╚Ťie. ÔÇô P─âr1 + suf. -i╚Öor.
PERI╚ś├ôR2, peri╚Öori, s. m. 1. Diminutiv al lui p─âr2. 2. Plant─â erbacee din familia gramineelor, cu frunze ovale, plane pe fa╚Ťa superioar─â ╚Öi p─âroase (Elymus asper). 3. (Reg.) Mic─â plant─â erbacee cu tulpina fin─â, cu frunze late, acoperite cu peri scur╚Ťi, ╚Öi cu flori mici ro╚Öietice (Circaea alpina). ÔÇô P─âr2 + suf. -i╚Öor.
SECONDÁ vb. I v. secunda.
SEC├ÜND, -─é, secunzi, -de, num. ord., adj., s. n. 1. Num. ord., adj. Care vine imediat dup─â primul ├«n ordinea locului, a timpului sau a rangului; al doilea. ÔŚŐ Ofi╚Ťer secund (╚Öi substantivat, m.) = ofi╚Ťer care ├«ndepline╚Öte func╚Ťia de adjunct al unui c─âpitan de vas. Arbitru secund (╚Öi substantivat, m.) = arbitru care ajut─â pe arbitrul principal ├«n conducerea unei competi╚Ťii sportive. 2. S. n. Voce care acompaniaz─â o voce prim─â ╚Öi care se g─âse╚Öte pe locul al doilea ├«n executarea unei melodii c├óntate din gur─â sau dintr-un instrument. ÔÇô Din fr. second, lat. secundus.
SECUND├ü, secundez, vb. I. Tranz. 1. A sprijini, a ajuta, a ├«nso╚Ťi, a fi al─âturi de cineva ├«n ac╚Ťiunile sale. 2. (Muz.) A acompania. [Var.: second├í vb. I] ÔÇô Din fr. seconder, lat. secundare.
SEC├ÜND─é, secunde, s. f. 1. Unitate de m─âsur─â a timpului egal─â cu a 60-a parte din durata unui minut; p. ext. timp foarte scurt; clip─â, moment. 2. (Muz.) Intervalul dintre dou─â sunete ale gamei aflate pe dou─â trepte al─âturate. ÔÇô Din fr. seconde.
WATTSEC├ÜND─é, wattsec├║nde, s. f. (Fiz.) Joule. ÔÇô Din fr. wattseconde.
SECONDÁ vb. I v. secunda.
SECÚND2, -Ă, secunzi, -de, num. ord. (Rar) Al doilea. Între prima și secunda linie stetea principele. HASDEU, I. V. 141.
SEC├ÜND1, secunzi, s. m. Ofi╚Ťer ├«ndeplinind func╚Ťia de adjunct al unui c─âpitan de vas. Alfons Briquet... fusese secund pe un vapor de marf─â. BART, E. 114. ╚śeful se certa cu agentul, secundul vaporului cu taxatorul, ╚Öeful de echipaj cu ├«mpiegatul vamal. id. S. M.. 87.
SECUND├ü, secundez, vb. I. 1. Tranz. A urma, a sprijini, a fi al─âturi de cineva ├«n ac╚Ťiunile lui. Tineretul care l-a secundat nu era ├«ns─â ├«ndestul─âtor de preg─âtit. SADOVEANU, E. 50. Capul statului n-ar avea s─â se team─â c─â nu va g─âsi cine s─â-l secundeze, de c├«te ori va cere de la poporul s─âu s─â-i dea sprijin pentru realizarea unei mari idei civilizatoare. ODOBESCU, S. III 338. ÔÖŽ (Fran╚Ťuzism) A ajuta, a favoriza. Sem─ân─âturile... fiind secundate de un timp bun, au crescut. I. IONESCU, D. 298. 2. Intranz. (Muz.) A acompania. (Atestat ├«n forma seconda) Are... la vioar─â numai trei coarde, dar secondeaz─â cu aceea╚Öi patim─â. REBREANU, I. 12. Seconda at├«t de fals, c─â lui ├«nsu╚Öi ├«i era ru╚Öine. id. ib. 34. ÔÇô Variant─â: second├í vb. I.
SEC├ÜND─é, secunde, s. f. 1. Unitate de timp egal─â cu a 60-a parte din durata unui minut; (sens curent) timp foarte scurt (v. clip─â, moment). (Dup─â o secund─â, r─âspicat). E adev─ârat ce am aflat? SEBASTIAN, T. 280. ÔŚŐ (├Än contexte figurate) Nep─âs─âtoare cade foaia... care a z├«mbit unei secunde. ANGHEL, PR. 103. Loc. adv. ├Äntr-o secund─â = ├«ntr-o clip─â, v. clip─â. ├Äntr-o secund─â i se perindar─â prin fa╚Ťa ochilor mul╚Ťime de ├«nt├«mpl─âri. CAMILAR, N. I 72. (Cu valoare de interjec╚Ťie) O secund─â! = o clip─â! v. clip─â. 2. Unitate de m─âsur─â a unghiurilor, submultiplu al gradului. 3. (Muz.) Interval format de dou─â trepte al─âturate.
!secondá (a ~) vb., ind. prez. 3 secondeáză
!sec├║nd1 adj. m., pl. sec├║nzi; f. sec├║nd─â, pl. sec├║nde
sec├║nd2 (ofi╚Ťer) s. m., pl. sec├║nzi
sec├║nd─â s. f., g.-d. art. sec├║ndei; pl. sec├║nde; abr. s/sec., simb. ÔÇ│
watt-sec├║nd─â (watt-se-) s. m., g.-d. art. w├íttului-sec├║nd─â; pl. wa╚Ťi-sec├║nd─â[1]
merișór (plantă) s. m., pl. merișóri
merișór (fruct) s. n., pl. merișoáre
perișór (bot., anat.) s. m., pl. perișóri
sec├║nd num., (persoan─â) s. m., pl. sec├║nzi; num. f. sg. sec├║nd─â, pl. sec├║nde
sec├║nd (muz., poligr.) s. n.
secund├í vb., ind. prez. 1 sg. secund├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. secunde├íz─â
sec├║nd─â s. f., g.-d. art. sec├║ndei; pl. sec├║nde; abr. s sau sec., simb.
wattsec├║nd─â s. f. (sil. mf. watt-), g.-d. art. wattsec├║ndei; pl. wattsec├║nde
BR─éB─éN├ôC s. (BOT.; Pyrola secunda) meri╚Öor, peri╚Öor, (reg.) verdea╚Ťa-iernii.
KILOCICLU PE SECÚNDĂ s. v. kilohertz.
MERI╚ś├ôR s. (BOT.) 1. (Vaccinium vitis-idaea) smirdar, coac─âz-de-munte, (reg.) coac─âz─â, coc─âzar. 2. (Pyrola secunda) br─âb─ânoc, peri╚Öor, (reg.) verdea╚Ťa-iernii.
MERI╚ś├ôR s. v. br─âb─ânoi, cimi╚Öir, ghimpe, rozmarin-de-munte, saschiu, scoru╚Ö, smirdar, sun─âtoare.
PERI╚ś├ôR s. (Maram. ╚Öi Transilv.) p─âru╚Ť (~ din cap.)
PERI╚ś├ôR s. (BOT.) 1. (Pyrola secunda) br─âb─ânoc, meri╚Öor, (reg.) verdea╚Ťa-iernii. 2. (Elymus asper) (rar) lim─â, (reg.) sec─âri╚Ť─â, iarba-p─ârului.
SECÚND adj., s. 1. adj. (înv.) secundar. (A ocupat locul ~.) 2. s. (MAR.) adjunct. (~ al comandantului unei nave.)
SECUNDÁ vb. 1. v. asista. 2. v. acompania.
SEC├ÜND─é s. 1. (Transilv.) per╚Ť. (O ~ dintr-un minut.) 2. v. moment.
WATTSECÚNDĂ s. v. joule.
SECONDÁ vb. I. v. secunda.
SEC├ÜND s.m. Ofi╚Ťer pe o nav─â imediat inferior c─âpitanului ╚Öi care ├«l poate ├«nlocui pe acesta. [< fr. second, it. secondo, cf. lat. secundus].
SEC├ÜND s.n. 1. Vocea a doua care acompaniaz─â o voce prim─â. 2. (Poligr.) Titlu interior al c─âr╚Ťilor ╚Öi bro╚Öurilor. // s.f. Tiparul de pe a doua fa╚Ť─â a unei coli de tipar. [< fr. second, it. secondo, cf. lat. secundus].
SECÚND num. ord. Al doilea. // adj. Care se află imediat după primul. [Pl. -nzi, -de. / cf. lat. secundus, fr. second].
SECUND├ü vb. I. tr. 1. A ajuta, a sprijini, a ├«nso╚Ťi pe cineva ├«n ac╚Ťiunile sale etc. 2. (Muz.) A acompania. [Var. seconda vb. I. / < fr. seconder, cf. lat. secundare].
SEC├ÜND─é s.f. 1. Unitate de timp egal─â cu a 60-a parte dintr-un minut; timp foarte scurt; moment, clip─â. 2. Unitate de m─âsur─â pentru unghiuri, egal─â cu a 3600-a parte dintr-un grad sexagesimal. 3. (Muz.) Interval format din dou─â trepte al─âturate ale unei game; treapta a doua de la o treapt─â dat─â. 4. A doua pozi╚Ťie (de ap─ârare) la scrim─â. [Pl. -de. / < fr. seconde, cf. lat. secundus].
WATTSECÚNDĂ s.f. Submultiplu al wattorei, egal cu un joule. [Pron. vat-. / cf. fr. wattseconde, germ. Wattsekunde].
SEC├ÜND, -─é I. adj. imediat dup─â primul. II. num. ord. al doilea. III. s. m. 1. ofi╚Ťer de nav─â care ajut─â sau ├«nlocuie╚Öte pe comandant. 2. persoan─â care ajut─â pe o alta ├«n munc─â, ├«n afaceri. ÔÖŽ (arbitru) ~ = (volei, baschet, hochei etc.) arbitru care secondeaz─â pe arbitrul principal ├«n conducerea unei competi╚Ťii. ÔŚŐ (box) tehnician (antrenor) care ├«╚Öi asist─â elevul la col╚Ťul ringului ├«n timpul meciului. IV. s. n. 1. vocea a doua care acompaniaz─â o voce prim─â. 2. titlu interior al c─âr╚Ťilor ╚Öi bro╚Öurilor. V. s. f. tiparul de pe a doua fa╚Ť─â a unei coli de tipar. (< fr. second, lat. secundus)
SECUND├ü vb. tr. 1. a ajuta, a sprijini, a ├«nso╚Ťi pe cineva ├«n ac╚Ťiunile sale etc. 2. (muz.) a acompania. (< fr. seconder, lat. secundare)
SEC├ÜND─é s. f. 1. unitate de m─âsur─â a timpului, a 60-a parte dintr-un minut; timp foarte scurt; moment, clip─â. 2. unitate de m─âsur─â pentru unghiuri, submultiplu al minutului (2). 3. (muz.) interval ├«ntre dou─â trepte al─âturate ale gamei diatonice; treapta a doua de la o treapt─â dat─â. 4. a doua pozi╚Ťie de ap─ârare la scrim─â. (< fr. seconde, germ. Sekunde)
WATTSECÚNDĂ s. f. unitate de măsură, reprezentând energia unui sistem cu puterea de un watt pe secundă. (< fr. watt-seconde)
MERI╚ś├ôR1 ~i m. (diminutiv de la m─âr) Mic arbust din regiunile muntoase, cu frunze persistente, cu flori albe sau roz ╚Öi cu fructe comestibile ├«n form─â de boabe ro╚Öii. /m─âr + suf. ~i╚Öor
MERI╚ś├ôR2 ~o├íre n. Fructul meri╚Öorului. /m─âr + suf. ~i╚Öor
PERI╚ś├ôR ~i m. (diminutiv de la p─âr) Plant─â erbacee cu tulpina sub╚Ťire, av├ónd frunze late, ovale ╚Öi p─âroase, care cre╚Öte ├«n regiunile cu clim─â temperat─â. /p─âr + suf. ~i╚Öor
SEC├ÜND1 ~d─â (~zi, ~de) Care urmeaz─â imediat dup─â primul (loc, timp, importan╚Ť─â, rang etc.); al doilea. /<lat. secundus, fr. second
SEC├ÜND2 ~zi m. rar Ofi╚Ťer de marin─â cu func╚Ťia de adjunct al c─âpitanului unei nave. /<lat. secundus, fr. second
A SECUND├ü ~├ęz tranz. 1) (persoane) A ajuta (la ├«nf─âptuirea unor ac╚Ťiuni), afl├óndu-se al─âturi. 2) A ├«nso╚Ťi cu o melodie; a acompania. /<lat. secundare, fr. seconder
SEC├ÜND─é ~e f. 1) Unitate de m─âsur─â a timpului egal─â cu a ╚Öaizecea parte dintr-un minut. 2) fig. Interval de timp foarte scurt; clip─â; clipita; moment. ÔŚŐ ├Äntr-o ~ ├«ntr-o clip─â; imediat. (A╚Ötepta╚Ťi) o ~ (a╚Ötepta╚Ťi) un moment; o clip─â; imediat. 3) Unitate de m─âsur─â a unghiurilor egal─â cu a 3600-a parte dintr-un grad. 4) muz. Interval dintre dou─â trepte al─âturate ale gamei. [G.-D. secundei] /<lat. secundus, fr. seconde, germ. Sekunde
secundà v. a ajuta, a favoriza, a servi pe cineva.
secund─â f. 1. a ╚Öaizecea parte dintrÔÇÖo minut─â, dintrÔÇÖun grad; 2. fig. timp foarte scurt: a╚Öteapt─â-m─â o secund─â; 3. Muz. interval ├«ntre dou─â note care se succed ├«n ordine natural─â.
*sec├║nd, -─â adj. (lat. secundus, al doilea) Al doilea (Se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â ├«n matematic─â: AÔÇÖ, AÔÇ×, AÔÇÖÔÇŁ, a prim, a secund, a ter╚Ť). Ofi╚Ťer secund, ofiteru care tine locu c─âpitanulu─ş de bastiment. S. m. Ofi╚Ťer secund.
*sec├║nd─â f., pl. e (fr. seconde, d. lat. secundus, al doilea). A ╚Öa─ş-zecea parte dintrÔÇÖo minut─â de or─â sa┼ş de grad. Fig. Clip─â, moment foarte scurt: nu a╚Ötept nici o secund─â! Muz. Intervalu dintre do┼ş─â note. Scrim─â. Atac (parad─â sa┼ş ripost─â) ╚Ť├«n├«nd arma cu unghiile ├«n jos.
*secund├ęz v. tr. (lat secundare, fr. seconder). Urmez ca ajutor: avocat secundat de secretaru lu─ş. Ajut, favorizez: norocu a secundat geniu lu─ş Columb.
KILOCICLU PE SECUND─é s. (FIZ.) kilohertz.
SECUND adj., s. 1. adj. (înv.) secundar. (A ocupat locul ~.) 2. s. (MAR.) adjunct. (~ comandantului unui vas.)
SECUNDA vb. 1. a ajuta, a asista. (├Äl ~ la opera╚Ťie.) 2. (MUZ.) a acompania. (├Äl ~ la pian.)
SECUND─é s. 1. (Transilv.) per╚Ť. (O ~ dintr-un minut.) 2. ceas, clip─â, clipit─â, minut, moment, or─â, timp, vreme, (rar) clipeal─â, (pop.) cirt─â, soroc, (├«nv. ╚Öi reg.) cescu╚Ť. (A sosit ~ c├«nd...)
sec├║nd s. m. (mar.) Ofi╚Ťer care ├«ndepline╚Öte func╚Ťia de ajutor al unui c─âpitan de vas ÔŚŐ ÔÇ×[...] au numai cuvinte de laud─â, at├ót pentru comandantul S. M., c├ót ╚Öi pentru prima femeie secund din ╚Ťara noastr─â ÔÇô Elena M.ÔÇŁ R.l. 30 V 82 p. 2 (din fr. second; cf. it. secondo; DEX, DN3)
sec├║nd─â s. f. ├«n sint. secund─â atomic─â / astronomic─â ÔŚŐ ÔÇ×Secunda atomic─â, noul etalon oficial de m─âsurare a timpului introdus ├«n U.R.S.S., permite o cre╚Ötere a preciziei de 30 de ori ÔÇô informeaz─â agen╚Ťia T.A.S.S. Ca unitate de m─âsur─â a fost luat─â perioada trecerii de la un nivel energetic la altul a unui atom de cesiu. P├ón─â acum, etalonul de m─âsurare a timpului ├«l constituia a 86400-a parte din perioada de rota╚Ťie a P─âm├óntului ├«n jurul axei sale ÔÇô secunda astronomic─â.ÔÇŁ R.l. 29 I 77 p. 5 (din fr. seconde)
SECUND pilot secund, subordonat comandantului aeronavei execut─â ordinele acestuia.
seconda prattica v. musica mensurata; monodie.
secund─â (< it. seconda ÔÇ×a douaÔÇŁ) 1. Intervalul* (simplu) dintre dou─â trepte* consecutive ale sc─ârii muzicale diatonice*; se noteaz─â uneori cu cifra 2. Tipuri diatonice ├«n sistemul temperat*: s. mare (ex.: do-re, fa-sol) valoreaz─â 1 ton* ╚Öi se noteaz─â cu 2 M; s. mic─â (ex.: mi-fa, si-do) valoreaz─â 1 semiton* ╚Öi se noteaz─â cu 2 M. Cu altera╚Ťii* se ob╚Ťin s. cromatice de diferite tipuri. Este important─â s. m─ârit─â (ex.: fa-sol diez ╚Öi bemol-do diez), care cuprinde 1 1/2 tonuri sau 3 semitonuri. Se noteaz─â cu 2+ ╚Öi caracterizeaz─â intervalul dintre treptele VI-VII ale gamei* minore* armonice clasice. ├Än modurile* pop., s. m─ârit─â apare ├«ntre alte trepte; sunt ╚Öi moduri cu 2 s. m─ârite. Toate tipurile de s. sunt intervale disonante*. ├Än sistemul temperat ╚Öi tonal, s. m─ârit─â (interval disonant) este enarmonic─â (2) cu ter╚Ťa mic─â (interval imperfect consonant*), cuprinz├ónd acela╚Öi num─âr de 3 semitonuri. S. mic╚Öorat─â (ex.: do-re dublu bemol, mi-fa bemol) este enarmonic─â cu intervalul de prim─â* ╚Öi deci nu cuprinde nici un semiton. Prin r─âsturnare*, s. mare devine septime* mic─â (ex. fa-sol Ôćĺ sol-fa), iar s. mic─â, septime mare (ex.: mi-fa Ôćĺ fa-mi). S. m─ârit─â devine septim─â mic╚Öorat─â (ex.: si bemol-do diez Ôćĺ do diez-si bemol). Rezolvarea* ├«n interval consonant a s. se ob╚Ťine ├«n multe moduri, dup─â caz (ex. s. mare do-re poate fi rezolvat─â ├«n do-mi bemol, si-re, si bemol-re etc., iar s. m─ârit─â fa-sol diez ├«n mi-sol, fa-la sau mi-la). 2. Treapta a doua a unei game (supratonica*), num─âr├ónd de la tonic─â*, situat─â pe o treapt─â dat─â. ÔÖŽ ├Än gama natural─â* (G. Zarlino), s. mare are dou─â m─ârimi: do-re, fa-sol ╚Öi sol-la un ton mic 10/9. Rezult─â c─â ├«n aceast─â gam─â ter╚Ťa mic─â re-fa 32/27 este mai mic─â cu o com─â* sintonic─â 81/80 dec├ót mi-sol; cvinta re-la 40/27 este mai mic─â cu aceea╚Öi com─â dec├ót do-sol 3/2, pe c├ónd cvarta la-re 27/20 este mai mare cu aceea╚Öi com─â dec├ót do-fa 4/3.
SEC├ÜND─é (< fr.) s. f. 1. Unitate de m─âsur─â a timpului (simbol: s.) egal─â cu 9.192.631.770 (perioade de oscila╚Ťie ale radia╚Ťiei emise la tranzi╚Ťia ├«ntre dou─â niveluri hiperfine ale st─ârii fundamentale 3S1/2 atomului de cesiu 133. Reprezint─â frac╚Ťiunea 1/31556925,9747 dintr-un an tropic fictiv luat pe scara timpului efemeridelor ╚Öi ├«nceput la momentul 0 al lunii ian. 1900 (31 dec. 1899), ora 12. ÔÖŽ Interval de timp foarte scurt; clip─â, moment. 2. Unitate de m─âsur─â a unghiurilor, submultiplu al minutului. V. centezimal, sexagesimal. 3. (MUZ.) Interval dintre dou─â sonete la distan╚Ťa de dou─â trepte (ex. do-re).
Disa racemosa L. (syn. D. secunda Sw.). Specie, care ├«nflore╚Öte vara. Flori ro╚Öietice cu diametrul de cca 5 cm (labei ├«n form─â de limb─â), cca 9, ├«n ciorchine. Tulpin─â cca 0,70-0,80 m ├«n─âl╚Ťime, la baz─â cu frunze lunguie╚Ťe a╚Öezate ├«n form─â de rozet─â.
Echeveria secunda Booth. Specie originar─â din Mexic. ├«nflore╚Öte vara. Flori dispuse ├«n cime scorpioide, 12-20, cele de la baz─â de culoare portocalie, cele din v├«rf galbene-aurii. Tij─â floral─â de cca 30 cm ├«n─âl╚Ťime. Plant─â glabr─â. Frunze (verzi-glauce, groase, dese, spatulate) dispuse ├«n rozet─â cu diametrul de cca 15 cm.

Secunda dex online | sinonim

Secunda definitie

Intrare: secund (adj.)
secund adjectiv numeral ordinal substantiv neutru
Intrare: seconda
secunda verb grupa I conjugarea a II-a
seconda verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: secund─â
secund─â substantiv feminin
Intrare: watt-secund─â
wattsecund─â substantiv feminin
  • silabisire: watt-se-
  • pronun╚Ťie: vat-
watt-secund─â 2 s.f. substantiv feminin
  • silabisire: watt-se-
watt-secund─â 1 s.m. substantiv masculin
  • silabisire: watt-se-
Intrare: Echeveria secunda
Echeveria secunda   nomenclatura binar─â