secunda definitie

77 definiții pentru secunda

SECONDÁ, secondez, vb. I. Tranz. 1. A sprijini, a ajuta, a însoți, a fi alături de cineva în acțiunile sale. 2. (Muz.) A acompania. [Var.: secundá vb. I] – Din fr. seconder, lat. secundare.
SECÚND, -Ă, secunzi, -de, num. ord., adj., s. n. 1. Num. ord., adj. Care vine imediat după primul în ordinea locului, a timpului sau a rangului; al doilea. ◊ Ofițer secund (și substantivat, m.) = ofițer care îndeplinește pe navă funcția de adjunct al căpitanului. Arbitru secund (și substantivat, m.) = arbitru care ajută pe arbitrul principal în conducerea unei competiții sportive. 2. S. n. Voce care acompaniază o voce primă și care se găsește pe locul al doilea în executarea unei melodii cântate din gură sau dintr-un instrument. – Din fr. second, lat. secundus.
SECUNDÁ vb. I v. seconda.
SECÚNDĂ, secunde, s. f. 1. Unitate de măsură a timpului egală cu a 60-a parte din durata unui minut; p. ext. timp foarte scurt; clipă, moment. 2. (Muz.) Intervalul dintre două sunete ale gamei aflate pe două trepte alăturate. – Din fr. seconde.
WATT-SECÚNDĂ, wați-secundă, s. f. (Fiz.) Joule. [Scris și: wattsecundă. – Pl. și: wattsecunde] – Din fr. wattseconde.
MERIȘÓR1, merișori, s. m. 1. Diminutiv al lui măr1. 2. Numele a doi arbori din familia rozaceelor, cu flori melifere: a) arbore originar din Siberia, cu frunze aproape rotunde, cu flori albe sau roz, cultivat pentru fructele sale din care se prepară dulceață (Pirus baccata); b) (reg.) scoruș. 3. Mic arbust de munte cu frunze în permanență verzi, cu flori melifere de culoare albă sau roșiatică și cu fructe comestibile; smirdar (Vaccinium vitis idaea). 4. Cimișir. – Măr1 + suf. -ișor.
MERIȘÓR2, merișoare, s. n. 1. Diminutiv al lui măr2. 2. Fructul merișorului1 (2), de mărimea unei cireșe sau a unei nuci, de culoare roșiatică sau galbenă, cu gust dulce, adesea întrebuințat pentru dulceață. 3. Fructul merișorului1 (3), cu aspect de bacă roșie, comestibil. – Măr + suf. -ișor.
PERIȘÓR1, perișori, s. m. 1. Diminutiv al lui păr1. 2. (Bot.; și în sintagma perișori absorbanți) Parte anatomică a rădăcinii plantelor cu rol de absorbție. – Păr1 + suf. -ișor.
PERIȘÓR2, perișori, s. m. 1. Diminutiv al lui păr2. 2. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunze ovale, plane pe fața superioară și păroase (Elymus asper). 3. (Reg.) Mică plantă erbacee cu tulpina fină, cu frunze late, acoperite cu peri scurți, și cu flori mici roșietice (Circaea alpina). – Păr2 + suf. -ișor.
SECONDÁ vb. I v. secunda.
SECÚND, -Ă, secunzi, -de, num. ord., adj., s. n. 1. Num. ord., adj. Care vine imediat după primul în ordinea locului, a timpului sau a rangului; al doilea. ◊ Ofițer secund (și substantivat, m.) = ofițer care îndeplinește funcția de adjunct al unui căpitan de vas. Arbitru secund (și substantivat, m.) = arbitru care ajută pe arbitrul principal în conducerea unei competiții sportive. 2. S. n. Voce care acompaniază o voce primă și care se găsește pe locul al doilea în executarea unei melodii cântate din gură sau dintr-un instrument. – Din fr. second, lat. secundus.
SECUNDÁ, secundez, vb. I. Tranz. 1. A sprijini, a ajuta, a însoți, a fi alături de cineva în acțiunile sale. 2. (Muz.) A acompania. [Var.: secondá vb. I] – Din fr. seconder, lat. secundare.
SECÚNDĂ, secunde, s. f. 1. Unitate de măsură a timpului egală cu a 60-a parte din durata unui minut; p. ext. timp foarte scurt; clipă, moment. 2. (Muz.) Intervalul dintre două sunete ale gamei aflate pe două trepte alăturate. – Din fr. seconde.
WATTSECÚNDĂ, wattsecúnde, s. f. (Fiz.) Joule. – Din fr. wattseconde.
SECONDÁ vb. I v. secunda.
SECÚND2, -Ă, secunzi, -de, num. ord. (Rar) Al doilea. Între prima și secunda linie stetea principele. HASDEU, I. V. 141.
SECÚND1, secunzi, s. m. Ofițer îndeplinind funcția de adjunct al unui căpitan de vas. Alfons Briquet... fusese secund pe un vapor de marfă. BART, E. 114. Șeful se certa cu agentul, secundul vaporului cu taxatorul, șeful de echipaj cu împiegatul vamal. id. S. M.. 87.
SECUNDÁ, secundez, vb. I. 1. Tranz. A urma, a sprijini, a fi alături de cineva în acțiunile lui. Tineretul care l-a secundat nu era însă îndestulător de pregătit. SADOVEANU, E. 50. Capul statului n-ar avea să se teamă că nu va găsi cine să-l secundeze, de cîte ori va cere de la poporul său să-i dea sprijin pentru realizarea unei mari idei civilizatoare. ODOBESCU, S. III 338. ♦ (Franțuzism) A ajuta, a favoriza. Semănăturile... fiind secundate de un timp bun, au crescut. I. IONESCU, D. 298. 2. Intranz. (Muz.) A acompania. (Atestat în forma seconda) Are... la vioară numai trei coarde, dar secondează cu aceeași patimă. REBREANU, I. 12. Seconda atît de fals, că lui însuși îi era rușine. id. ib. 34. – Variantă: secondá vb. I.
SECÚNDĂ, secunde, s. f. 1. Unitate de timp egală cu a 60-a parte din durata unui minut; (sens curent) timp foarte scurt (v. clipă, moment). (După o secundă, răspicat). E adevărat ce am aflat? SEBASTIAN, T. 280. ◊ (În contexte figurate) Nepăsătoare cade foaia... care a zîmbit unei secunde. ANGHEL, PR. 103. Loc. adv. Într-o secundă = într-o clipă, v. clipă. Într-o secundă i se perindară prin fața ochilor mulțime de întîmplări. CAMILAR, N. I 72. (Cu valoare de interjecție) O secundă! = o clipă! v. clipă. 2. Unitate de măsură a unghiurilor, submultiplu al gradului. 3. (Muz.) Interval format de două trepte alăturate.
!secondá (a ~) vb., ind. prez. 3 secondeáză
!secúnd1 adj. m., pl. secúnzi; f. secúndă, pl. secúnde
secúnd2 (ofițer) s. m., pl. secúnzi
secúndă s. f., g.-d. art. secúndei; pl. secúnde; abr. s/sec., simb.
watt-secúndă (watt-se-) s. m., g.-d. art. wáttului-secúndă; pl. wați-secúndă[1]
merișór (plantă) s. m., pl. merișóri
merișór (fruct) s. n., pl. merișoáre
perișór (bot., anat.) s. m., pl. perișóri
secúnd num., (persoană) s. m., pl. secúnzi; num. f. sg. secúndă, pl. secúnde
secúnd (muz., poligr.) s. n.
secundá vb., ind. prez. 1 sg. secundéz, 3 sg. și pl. secundeáză
secúndă s. f., g.-d. art. secúndei; pl. secúnde; abr. s sau sec., simb.
wattsecúndă s. f. (sil. mf. watt-), g.-d. art. wattsecúndei; pl. wattsecúnde
BRĂBĂNÓC s. (BOT.; Pyrola secunda) merișor, perișor, (reg.) verdeața-iernii.
KILOCICLU PE SECÚNDĂ s. v. kilohertz.
MERIȘÓR s. (BOT.) 1. (Vaccinium vitis-idaea) smirdar, coacăz-de-munte, (reg.) coacăză, cocăzar. 2. (Pyrola secunda) brăbănoc, perișor, (reg.) verdeața-iernii.
MERIȘÓR s. v. brăbănoi, cimișir, ghimpe, rozmarin-de-munte, saschiu, scoruș, smirdar, sunătoare.
PERIȘÓR s. (Maram. și Transilv.) păruț (~ din cap.)
PERIȘÓR s. (BOT.) 1. (Pyrola secunda) brăbănoc, merișor, (reg.) verdeața-iernii. 2. (Elymus asper) (rar) limă, (reg.) secăriță, iarba-părului.
SECÚND adj., s. 1. adj. (înv.) secundar. (A ocupat locul ~.) 2. s. (MAR.) adjunct. (~ al comandantului unei nave.)
SECUNDÁ vb. 1. v. asista. 2. v. acompania.
SECÚNDĂ s. 1. (Transilv.) perț. (O ~ dintr-un minut.) 2. v. moment.
WATTSECÚNDĂ s. v. joule.
SECONDÁ vb. I. v. secunda.
SECÚND s.m. Ofițer pe o navă imediat inferior căpitanului și care îl poate înlocui pe acesta. [< fr. second, it. secondo, cf. lat. secundus].
SECÚND s.n. 1. Vocea a doua care acompaniază o voce primă. 2. (Poligr.) Titlu interior al cărților și broșurilor. // s.f. Tiparul de pe a doua față a unei coli de tipar. [< fr. second, it. secondo, cf. lat. secundus].
SECÚND num. ord. Al doilea. // adj. Care se află imediat după primul. [Pl. -nzi, -de. / cf. lat. secundus, fr. second].
SECUNDÁ vb. I. tr. 1. A ajuta, a sprijini, a însoți pe cineva în acțiunile sale etc. 2. (Muz.) A acompania. [Var. seconda vb. I. / < fr. seconder, cf. lat. secundare].
SECÚNDĂ s.f. 1. Unitate de timp egală cu a 60-a parte dintr-un minut; timp foarte scurt; moment, clipă. 2. Unitate de măsură pentru unghiuri, egală cu a 3600-a parte dintr-un grad sexagesimal. 3. (Muz.) Interval format din două trepte alăturate ale unei game; treapta a doua de la o treaptă dată. 4. A doua poziție (de apărare) la scrimă. [Pl. -de. / < fr. seconde, cf. lat. secundus].
WATTSECÚNDĂ s.f. Submultiplu al wattorei, egal cu un joule. [Pron. vat-. / cf. fr. wattseconde, germ. Wattsekunde].
SECÚND, -Ă I. adj. imediat după primul. II. num. ord. al doilea. III. s. m. 1. ofițer de navă care ajută sau înlocuiește pe comandant. 2. persoană care ajută pe o alta în muncă, în afaceri. ♦ (arbitru) ~ = (volei, baschet, hochei etc.) arbitru care secondează pe arbitrul principal în conducerea unei competiții. ◊ (box) tehnician (antrenor) care își asistă elevul la colțul ringului în timpul meciului. IV. s. n. 1. vocea a doua care acompaniază o voce primă. 2. titlu interior al cărților și broșurilor. V. s. f. tiparul de pe a doua față a unei coli de tipar. (< fr. second, lat. secundus)
SECUNDÁ vb. tr. 1. a ajuta, a sprijini, a însoți pe cineva în acțiunile sale etc. 2. (muz.) a acompania. (< fr. seconder, lat. secundare)
SECÚNDĂ s. f. 1. unitate de măsură a timpului, a 60-a parte dintr-un minut; timp foarte scurt; moment, clipă. 2. unitate de măsură pentru unghiuri, submultiplu al minutului (2). 3. (muz.) interval între două trepte alăturate ale gamei diatonice; treapta a doua de la o treaptă dată. 4. a doua poziție de apărare la scrimă. (< fr. seconde, germ. Sekunde)
WATTSECÚNDĂ s. f. unitate de măsură, reprezentând energia unui sistem cu puterea de un watt pe secundă. (< fr. watt-seconde)
MERIȘÓR1 ~i m. (diminutiv de la măr) Mic arbust din regiunile muntoase, cu frunze persistente, cu flori albe sau roz și cu fructe comestibile în formă de boabe roșii. /măr + suf. ~ișor
MERIȘÓR2 ~oáre n. Fructul merișorului. /măr + suf. ~ișor
PERIȘÓR ~i m. (diminutiv de la păr) Plantă erbacee cu tulpina subțire, având frunze late, ovale și păroase, care crește în regiunile cu climă temperată. /păr + suf. ~ișor
SECÚND1 ~dă (~zi, ~de) Care urmează imediat după primul (loc, timp, importanță, rang etc.); al doilea. /<lat. secundus, fr. second
SECÚND2 ~zi m. rar Ofițer de marină cu funcția de adjunct al căpitanului unei nave. /<lat. secundus, fr. second
A SECUNDÁ ~éz tranz. 1) (persoane) A ajuta (la înfăptuirea unor acțiuni), aflându-se alături. 2) A însoți cu o melodie; a acompania. /<lat. secundare, fr. seconder
SECÚNDĂ ~e f. 1) Unitate de măsură a timpului egală cu a șaizecea parte dintr-un minut. 2) fig. Interval de timp foarte scurt; clipă; clipita; moment. ◊ Într-o ~ într-o clipă; imediat. (Așteptați) o ~ (așteptați) un moment; o clipă; imediat. 3) Unitate de măsură a unghiurilor egală cu a 3600-a parte dintr-un grad. 4) muz. Interval dintre două trepte alăturate ale gamei. [G.-D. secundei] /<lat. secundus, fr. seconde, germ. Sekunde
secundà v. a ajuta, a favoriza, a servi pe cineva.
secundă f. 1. a șaizecea parte dintr’o minută, dintr’un grad; 2. fig. timp foarte scurt: așteaptă-mă o secundă; 3. Muz. interval între două note care se succed în ordine naturală.
*secúnd, -ă adj. (lat. secundus, al doilea) Al doilea (Se întrebuințează în matematică: A’, A„, A’”, a prim, a secund, a terț). Ofițer secund, ofiteru care tine locu căpitanuluĭ de bastiment. S. m. Ofițer secund.
*secúndă f., pl. e (fr. seconde, d. lat. secundus, al doilea). A șaĭ-zecea parte dintr’o minută de oră saŭ de grad. Fig. Clipă, moment foarte scurt: nu aștept nici o secundă! Muz. Intervalu dintre doŭă note. Scrimă. Atac (paradă saŭ ripostă) țînînd arma cu unghiile în jos.
*secundéz v. tr. (lat secundare, fr. seconder). Urmez ca ajutor: avocat secundat de secretaru luĭ. Ajut, favorizez: norocu a secundat geniu luĭ Columb.
KILOCICLU PE SECUNDĂ s. (FIZ.) kilohertz.
SECUND adj., s. 1. adj. (înv.) secundar. (A ocupat locul ~.) 2. s. (MAR.) adjunct. (~ comandantului unui vas.)
SECUNDA vb. 1. a ajuta, a asista. (Îl ~ la operație.) 2. (MUZ.) a acompania. (Îl ~ la pian.)
SECUNDĂ s. 1. (Transilv.) perț. (O ~ dintr-un minut.) 2. ceas, clipă, clipită, minut, moment, oră, timp, vreme, (rar) clipeală, (pop.) cirtă, soroc, (înv. și reg.) cescuț. (A sosit ~ cînd...)
secúnd s. m. (mar.) Ofițer care îndeplinește funcția de ajutor al unui căpitan de vas ◊ „[...] au numai cuvinte de laudă, atât pentru comandantul S. M., cât și pentru prima femeie secund din țara noastră – Elena M.R.l. 30 V 82 p. 2 (din fr. second; cf. it. secondo; DEX, DN3)
secúndă s. f. în sint. secundă atomică / astronomică ◊ „Secunda atomică, noul etalon oficial de măsurare a timpului introdus în U.R.S.S., permite o creștere a preciziei de 30 de ori – informează agenția T.A.S.S. Ca unitate de măsură a fost luată perioada trecerii de la un nivel energetic la altul a unui atom de cesiu. Până acum, etalonul de măsurare a timpului îl constituia a 86400-a parte din perioada de rotație a Pământului în jurul axei sale – secunda astronomică.” R.l. 29 I 77 p. 5 (din fr. seconde)
SECUND pilot secund, subordonat comandantului aeronavei execută ordinele acestuia.
seconda prattica v. musica mensurata; monodie.
secundă (< it. seconda „a doua”) 1. Intervalul* (simplu) dintre două trepte* consecutive ale scării muzicale diatonice*; se notează uneori cu cifra 2. Tipuri diatonice în sistemul temperat*: s. mare (ex.: do-re, fa-sol) valorează 1 ton* și se notează cu 2 M; s. mică (ex.: mi-fa, si-do) valorează 1 semiton* și se notează cu 2 M. Cu alterații* se obțin s. cromatice de diferite tipuri. Este importantă s. mărită (ex.: fa-sol diez și bemol-do diez), care cuprinde 1 1/2 tonuri sau 3 semitonuri. Se notează cu 2+ și caracterizează intervalul dintre treptele VI-VII ale gamei* minore* armonice clasice. În modurile* pop., s. mărită apare între alte trepte; sunt și moduri cu 2 s. mărite. Toate tipurile de s. sunt intervale disonante*. În sistemul temperat și tonal, s. mărită (interval disonant) este enarmonică (2) cu terța mică (interval imperfect consonant*), cuprinzând același număr de 3 semitonuri. S. micșorată (ex.: do-re dublu bemol, mi-fa bemol) este enarmonică cu intervalul de primă* și deci nu cuprinde nici un semiton. Prin răsturnare*, s. mare devine septime* mică (ex. fa-sol → sol-fa), iar s. mică, septime mare (ex.: mi-fa → fa-mi). S. mărită devine septimă micșorată (ex.: si bemol-do diez → do diez-si bemol). Rezolvarea* în interval consonant a s. se obține în multe moduri, după caz (ex. s. mare do-re poate fi rezolvată în do-mi bemol, si-re, si bemol-re etc., iar s. mărită fa-sol diez în mi-sol, fa-la sau mi-la). 2. Treapta a doua a unei game (supratonica*), numărând de la tonică*, situată pe o treaptă dată. ♦ În gama naturală* (G. Zarlino), s. mare are două mărimi: do-re, fa-sol și sol-la un ton mic 10/9. Rezultă că în această gamă terța mică re-fa 32/27 este mai mică cu o comă* sintonică 81/80 decât mi-sol; cvinta re-la 40/27 este mai mică cu aceeași comă decât do-sol 3/2, pe când cvarta la-re 27/20 este mai mare cu aceeași comă decât do-fa 4/3.
SECÚNDĂ (< fr.) s. f. 1. Unitate de măsură a timpului (simbol: s.) egală cu 9.192.631.770 (perioade de oscilație ale radiației emise la tranziția între două niveluri hiperfine ale stării fundamentale 3S1/2 atomului de cesiu 133. Reprezintă fracțiunea 1/31556925,9747 dintr-un an tropic fictiv luat pe scara timpului efemeridelor și început la momentul 0 al lunii ian. 1900 (31 dec. 1899), ora 12. ♦ Interval de timp foarte scurt; clipă, moment. 2. Unitate de măsură a unghiurilor, submultiplu al minutului. V. centezimal, sexagesimal. 3. (MUZ.) Interval dintre două sonete la distanța de două trepte (ex. do-re).
Disa racemosa L. (syn. D. secunda Sw.). Specie, care înflorește vara. Flori roșietice cu diametrul de cca 5 cm (labei în formă de limbă), cca 9, în ciorchine. Tulpină cca 0,70-0,80 m înălțime, la bază cu frunze lunguiețe așezate în formă de rozetă.
Echeveria secunda Booth. Specie originară din Mexic. înflorește vara. Flori dispuse în cime scorpioide, 12-20, cele de la bază de culoare portocalie, cele din vîrf galbene-aurii. Tijă florală de cca 30 cm înălțime. Plantă glabră. Frunze (verzi-glauce, groase, dese, spatulate) dispuse în rozetă cu diametrul de cca 15 cm.

secunda dex

Intrare: secund (adj.)
secund adjectiv numeral ordinal substantiv neutru
Intrare: seconda
secunda verb grupa I conjugarea a II-a
seconda verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: secundă
secundă substantiv feminin
Intrare: watt-secundă
wattsecundă substantiv feminin
  • silabisire: watt-se-
  • pronunție: vat-
watt-secundă 2 s.f. substantiv feminin
  • silabisire: watt-se-
watt-secundă 1 s.m. substantiv masculin
  • silabisire: watt-se-
Intrare: Echeveria secunda
Echeveria secunda   nomenclatura binară