Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru sect─â

S├ëCT─é, secte, s. f. Comunitate religioas─â desprins─â dintr-o religie mare (cre╚Ötinism, islam, budism etc.), ├«n vederea practic─ârii unui cult independent, bazat pe o doctrin─â proprie; p. ext. grup (├«nchis) alc─âtuit din adep╚Ťii unei doctrine (filosofice sau politice). ÔÇô Din fr. secte, lat. secta.
S├ëCT─é, secte, s. f. Comunitate religioas─â desprins─â de biserica oficial─â respectiv─â; p. ext. grup (├«nchis) alc─âtuit din adep╚Ťii unei doctrine (filozofice sau politice). ÔÇô Din fr. secte, lat. secta.
S├ëCT─é, secte, s. f. Comunitate religioas─â desprins─â dintr-o comunitate principal─â; p. ext. grup alc─âtuit din adep╚Ťii unei doctrine filozofice sau politice. S-au desp─âr╚Ťit sectele politice ├«ntre rom├«ni, ca sectele religioase ├«ntre cre╚Ötini. GHICA, A. 794.
s├ęct─â s. f., g.-d. art. s├ęctei; pl. s├ęcte
s├ęct─â s. f., g.-d. art. s├ęctei; pl. s├ęcte
S├ëCT─é s.f. Grup de persoane form├ónd o comunitate religioas─â care s-a separat de biserica oficial─â; (p. ext.) grup de adep╚Ťi ai unei doctrine. ÔÖŽ Clic─â, grup de persoane care s-au ├«nchis ├«n cercul intereselor lor m─ârunte. [Cf. fr. secte, lat. secta < sequi ÔÇô a urma].
S├ëCT─é s. f. 1. comunitate religioas─â care s-a separat de biserica oficial─â. 2. grup de adep╚Ťi ai unei doctrine filozofice sau politice. ÔŚŐ clic─â, grup de persoane care s-au ├«nchis ├«n cercul intereselor lor m─ârunte. (< fr. secte, lat. secta)
S├ëCT─é ~e f. 1) Comunitate religioas─â care s-a separat de biserica oficial─â. 2) fig. Grup de persoane izolate, care sus╚Ťin o doctrin─â filozofic─â, politic─â etc. /<lat. secta, fr. secte
sectă f. 1. societate de mai multe persoane cari urmează după aceleași opiniuni, cari profesează aceeași doctrină; 2. cei ce împărtășesc o opiniune privită ca eretică sau eronată: protestantismul posedă un mare număr de secte.
*s├ęct─â f., pl. e (lat. secta, d. sequi sec├║tus, a urma). Societate, reuniune, ╚Öcoal─â filosofic─â: secta lut Epicur. Disiden╚Ť─â religioas─â: secta luteran─â.
HARE-KRISHNA, sect─â religioas─â indian─â fundat─â (1965) de A.C. Bhakticendatta Swami Prabhupada (1896-1977), cu larg─â r─âsp├óndire ├«n Europa ╚Öi S.U.A. Promoveaz─â bun─âstarea, f─âc├ónd apel la con╚Ötiin╚Ťa existen╚Ťei lui Dumnezeu pe baza invoc─ârii vechilor texte vedice. Membrii ei duc o via╚Ť─â monahal─â, bazat─â pe subordonarea total─â, p├ón─â la renun╚Ťarea deplin─â la personalitatea personal─â.
s├ęct─â, secte s. f. Comunitate religioas─â desprins─â de Bis. oficial─â respectiv─â; p. ext. grup restr├óns ╚Öi ├«nchis, alc─âtuit din adep╚Ťii unei doctrine (religioase, filozofice etc.). ÔŚŐ Secte neoprotestante = secte religioase noi care au proliferat din s├ónul protestantismului. ÔÇô Din fr. secte, lat. secta.

Sect─â dex online | sinonim

Sect─â definitie

Intrare: sect─â
sect─â substantiv feminin