secretor definitie

9 definiții pentru secretor

SECRETÓR, -OÁRE, secretari, -oare, adj. (Fiziol.) Care secretă. Organ secretor. ◊ Țesut secretor = țesut vegetal alcătuit din celule dispuse izolat sau în straturi și care produce secreții. – Din fr. sécréteur.
SECRETÓR, -OÁRE, secretori, -oare, adj. (Fiziol.) Care secretează. Organ secretor. ◊ Țesut secretor = țesut vegetal alcătuit din celule dispuse izolat sau în straturi și care produce secreții. – Din fr. sécréteur.
SECRETÓR, -OÁRE, secretori, -oare, adj. (Fiziol.) Care secretează. Organ secretor. ◊ Țesut secretor = țesut vegetal alcătuit din celule dispuse izolat sau în straturi și care produce secreții (reținute ca rezerve sau eliminate pentru apărare).
secretór (se-cre-) adj. m., pl. secretóri; f. sg. și pl. secretoáre
secretór adj. m. (sil. -cre-), pl. secretóri; f. sg. și pl. secretoáre
SECRETÓR, -OÁRE adj. Care secretă; secretoriu. ◊ Țesut secretor = țesut vegetal care produce secreții. [Cf. fr. sécréteur].
SECRETÓR, -OÁRE adj. care secretă; secretoriu. (< fr. sécréteur)
SECRETÓR ~oáre (~óri, ~oáre) fiziol. Care secretează. Organ ~. /<fr. sécréteur
secretoriu a. unde se operă secrețiunea: organe secretorii.

secretor dex

Intrare: secretor
secretor adjectiv
  • silabisire: -cre-