Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

26 defini╚Ťii pentru secreter

SECRET├üR, -─é, secretari, -e, s. m. ╚Öi f., s. n. I. S. m. ╚Öi f. 1. Persoan─â care conduce secretariatul (1) ├«ntr-o ├«ntreprindere sau ├«ntr-o institu╚Ťie. ÔŚŐ Secretar de redac╚Ťie = persoan─â ├«ns─ârcinat─â cu centralizarea ╚Öi coordonarea materialului care se public─â ├«ntr-un ziar sau ├«ntr-o revist─â ╚Öi r─âspunde de felul cum se prezint─â publica╚Ťia. ÔÖŽ Persoan─â care rezolv─â lucr─ârile curente ╚Öi coresponden╚Ťa particular─â a cuiva (├«n calitate de angajat particular al acestuia). 2. Conduc─âtor al unei organiza╚Ťii social-politice. ÔŚŐ Secretar general = persoan─â aleas─â ├«n cadrul congresului sau conferin╚Ťei unui partid politic pentru coordonarea activit─â╚Ťii acestuia. 3. Func╚Ťionar sau demnitar care preg─âte╚Öte lucr─ârile ╚Öi duce la ├«ndeplinire hot─âr├órile organului suprem al puterii sau al administra╚Ťiei de stat, al conducerii altui organ central etc. ÔŚŐ Secretar de stat = (├«n unele ╚Ť─âri) ministru al Afacerilor Externe; om politic sau ├«nalt func╚Ťionar care conduce un departament ministerial. II S. n. (├«n forma secreter) Mobil─â prev─âzut─â cu sertare (├«n care se ╚Ťin documente, acte etc.) ╚Öi cu plac─â rabatabil─â care serve╚Öte la scris. [Scris, ╚Öi: (II) secr├ętaire. ÔÇô Var.: (II) secret├ęr s. n.] ÔÇô Din fr. secr├ętaire.
SECRETÉR s. n. v. secretar.
SECRET├üR, -─é, secretari, -e, subst. I. S. m. ╚Öi f. 1. Persoan─â care conduce secretariatul (1) ├«ntr-o ├«ntreprindere sau ├«ntr-o institu╚Ťie, lucr├ónd pe l├óng─â conducerea institu╚Ťiei sau ├«ntreprinderii respective. ÔŚŐ Secretar de redac╚Ťie = persoan─â ├«ns─ârcinat─â cu centralizarea ╚Öi coordonarea materialului care se public─â ├«ntr-un ziar sau ├«ntr-o revist─â ╚Öi r─âspunde de felul cum se prezint─â publica╚Ťia. ÔÖŽ Persoan─â care rezolv─â lucr─ârile curente ╚Öi coresponden╚Ťa privat─â a cuiva (├«n calitate de angajat particular al acestuia). 2. (├Än structura organizatoric─â a unor partide ╚Öi organiza╚Ťii) Denumire a unor func╚Ťii eligibile de conducere. ÔŚŐ Secretar general = persoan─â aleas─â ├«n cadrul congresului sau conferin╚Ťei unui partid politic pentru coordonarea activit─â╚Ťii acestuia. 3. Func╚Ťionar sau demnitar care preg─âte╚Öte lucr─ârile ╚Öi duce la ├«ndeplinire hot─âr├órile organului suprem al puterii sau al administra╚Ťiei de stat, al conducerii altui organ central etc. ÔŚŐ Secretar de stat = (├«n unele ╚Ť─âri) ministru al Afacerilor Externe. II. S. n. Mobil─â prev─âzut─â cu sertare (├«n care se ╚Ťin documente, acte etc.) ╚Öi cu plac─â rabatabil─â care serve╚Öte la scris. [Scris ╚Öi: (II) secr├ętaire. ÔÇô Var.: (II) secret├ęr s. n.] ÔÇô Din fr. secr├ętaire.
SECRETÉR s. n. v. secretar.
SECRET├üR, -─é, secretari, -e, s. m. ╚Öi f. 1. Persoan─â care rezolv─â lucr─âri de birou ├«ntr-o ├«ntreprindere, ├«ntr-o institu╚Ťie sau ├«ntr-un corp constituit, lucr├«nd pe l├«ng─â conducerea institu╚Ťiei sau ├«ntreprinderii respective. ÔŚŐ Secretar de redac╚Ťie = persoan─â ├«ns─ârcinat─â cu centralizarea ╚Öi coordonarea materialului care se public─â ├«ntr-un ziar sau ├«ntr-o revist─â ╚Öi care r─âspunde de felul cum se prezint─â publica╚Ťia. ├Äl introduse la secretarul de redac╚Ťie. REBREANU, R. I 182. (├Änvechit) Secretar de stat (mai rar al statului) = ministru. Nu se poate depune jur─âm├«ntul f─âr─â s─â fie de fa╚Ť─â secretarul de stat B─âlcescu. CAMIL PETRESCU, O. II 277. P├«n─â azi r─âm─âsese numai maior, dar devenise ├«n schimb, secretar al statului. id. ib. 354. Lupi!... Mini╚Ötrii mei, secretari de stat, s├«nt lupi! ALECSANDRI, T. I 418. ÔÖŽ Persoan─â care face parte din conducerea unei organiza╚Ťii de partid ╚Öi care conduce munca operativ─â pe baza hot─âr├«rilor luate de organele conduc─âtoare respective. Secretarul Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Rom├«n. Ôľş Niculaie Boro╚Ö, secretarul organiza╚Ťiei de partid din Plop╚Öor, fu chemat ├«n s─âpt─âm├«na aceea la raion. V. ROM. februarie 1952, 151. 2. Persoan─â care execut─â (sub dictare) lucr─ârile ╚Öi coresponden╚Ťa privat─â a cuiva (├«n calitate de angajat particular al acestuia). Alexandra, cea mai mic─â dintre cele trei fiice ale sale... i-a fost secretar─â, copiindu-i de nenum─ârate ori manuscrisele. STANCU, U.R.S.S. 41. S├«nt ├«n c─âutarea unui secretar, b─âiat bun ╚Öi activ. BASSARABESCU, S. N. 56. Aicea, ca ╚Öi la voi, se afl─â mul╚Ťi n─ât─âr─âi, Care s-ar da bucuros c─â s├«nt secretari ai t─âi. ALEXANDRESCU, M. 238.
secretár (persoană) (se-cre-) s. m., pl. secretári
secretáră (se-cre-) s. f., g.-d. art. secretárei; pl. secretáre
!secret├ęr (mobil─â) (se-cre-) s. n., pl. secret├ęre
secretár (persoană) s. m. (sil. -cre-), pl. secretári
secretár (mobilă) s. n. (sil. -cre-), pl. secretáre
secretáră s. f. (sil. -cre-), g.-d. art. secretárei; pl. secretáre
SECRETAR DE STÁT s. v. ministru de externe.
SECRET├üR s.n. (Liv.) Mobil─â ├«n care se ╚Ťin scrisori, h├órtii etc. [Var. secreter s.n., scris ╚Öi secretaire. / cf. fr. secr├ętaire].
SECRET├üR, -─é s.m. ╚Öi f. 1. Persoan─â care rezolv─â lucr─ârile curente ├«ntr-o ├«ntreprindere, ├«ntr-o institu╚Ťie administrativ─â sau ╚Ötiin╚Ťific─â. ÔÖŽ Persoan─â care redacteaz─â procesul-verbal asupra lucr─ârilor ╚Öi discu╚Ťiilor desf─â╚Öurate ├«n cadrul unei ╚Öedin╚Ťe. ÔŚŐ Secretar de redac╚Ťie = colaborator din redac╚Ťia unei publica╚Ťii care centralizeaz─â ╚Öi coordoneaz─â materialul preg─âtit pentru tipar. ÔÖŽ Cel care ╚Ťine lucr─ârile cuiva, care scrie (dup─â dictare) coresponden╚Ťa cuiva. 2. Persoan─â care face parte din conducerea unei organiza╚Ťii politice sau de mas─â ╚Öi care conduce munca operativ, pe baza hot─âr├órilor luate de organele colective respective. [< fr. secr├ętaire].
SECRETÉR s.n. v. secretar.
SECRET├üR2 s. m. serpentar. (< fr. secr├ętaire)
SECRET├üR1, -─é I. s. m. f. 1. persoan─â care rezolv─â lucr─ârile curente de birou ├«ntr-o ├«ntreprindere, ├«ntr-o institu╚Ťie administrativ─â sau ╚Ötiin╚Ťific─â. ÔŚŐ cel care redacteaz─â procesul-verbal asupra lucr─ârilor ╚Öi discu╚Ťiilor ├«n cadrul unei ╚Öedin╚Ťe. ÔÖŽ ~ de redac╚Ťie = colaborator din redac╚Ťia unei publica╚Ťii sau edituri care centralizeaz─â ╚Öi coordoneaz─â materialul preg─âtit pentru tipar. ÔŚŐ cel care ╚Ťine lucr─ârile cuiva, care scrie (dup─â dictare) coresponden╚Ťa cuiva. 2. persoan─â care face parte din conducerea unei organiza╚Ťii politice sau de mas─â ╚Öi care conduce munca operativ, pe baza hot─âr├órilor luate de organele colective respective. ÔÖŽ ~ general = ├«nalt func╚Ťionar ├«ns─ârcinat cu organizarea ╚Öi conducerea unor adun─âri, organisme, societ─â╚Ťi etc. 3. ~ de stat = ├«nalt func╚Ťionar care conduce un departament ministerial; (├«n unele ╚Ť─âri) ministru al afacerilor externe; cardinal ├«ns─ârcinat cu rela╚Ťiile externe ale Vaticanului. II. s. n. mobil─â ├«n care se ╚Ťin scrisori, h├órtii etc. (< lat. secretarius, fr. secr├ętaire)
SECRET├üR ~─â ( ~i, ~e) m. ╚Öi f. 1) Slujba╚Ö ├«ns─ârcinat cu lucr─âri de secretariat. ~ particular. 2) Persoan─â care scrie procesul- verbal al unei adun─âri. 3) Func╚Ťionar care preg─âte╚Öte lucr─ârile ╚Öi duce la ├«ndeplinire hot─âr├órile organului suprem al puterii de stat, ale unui minister ori ale conducerii altui organ administrativ sau politic. /<fr. secr├ętaire, lat. secretarius
secretar m. 1. cel ├«ns─ârcinat cu facerea coresponden╚Ťei unei persoane de care depinde; 2. cel ce redacteaz─â procesele-verbale ale unei adun─âri; secretar de Stat, ministru ├«ns─ârcinat cu o administra╚Ťiune special─â (finan╚Ťe, r─âsboiu, etc.); secretar de ambasad─â, cel ce scrie depe╚Öile ambasadei. ÔĽĹ n. biurou de p─âstrat h├órtii.
*secret├ír, -─â s. (mlat. secretarius). Persoan─â care e ├«ns─ârcinat─â cu coresponden╚Ťa une─ş persoane, une─ş ╚Öcoale sa┼ş a alte─ş institu╚Ťiun─ş sa┼ş care redacteaz─â procesele verbale ale une─ş adun─âr─ş (V. confident). Secretar general, func╚Ťionaru care urmeaz─â ├Ändat─â dup─â ministru ╚Öi-─ş ╚Ťine locu uneor─ş. Secretar de stat, vech─ş nume ├«n loc de ministru. Secretar de redac╚Ťiune, redactoru care prime╚Öte ╚Öi apreciaz─â articulele ziarulu─ş. S. n., pl. e (lat. secretarium, loc secret). Un fel de mobil─â de scris ╚Öi de ╚Ťinut scrisor─ş. V. ╚Öi serpentar.
SECRETAR DE STAT s. (POLITICĂ; în unele state) ministru de externe.
dactilogr├íf─â-secret├ír─â s. f. Dactilograf─â care lucreaz─â ╚Öi ca secretar─â ÔŚŐ ÔÇ×Satira la adresa ipocriziei feminine din epoca victorian─â, ├«n persoana dactilografei-secretare Prosy.ÔÇŁ R.l. 8 II 67 p. 2 (din dactilograf─â + secretar─â)
SECRETÁR1 (< fr.) s. m. Pasărea s. = pasăre răpitoare de zi din fam. sagitaride, din Africa tropicală și de sud, cu corpul zvelt, cu gâtul, aripile și coada lungi și picioare înalte, cu degete și gheare relativ scurte (Sagittarius serpentarius). Se hranește în special cu șerpi, mamifere mici și insecte.
SECRETAR2, -─é (< fr.) s. m. ╚Öi f. 1. Persoan─â care conduce serviciul de secretariat al unei ├«ntreprinderi, al unei institu╚Ťii etc. ÔŚŐ S. de redac╚Ťie = persoan─â din redac╚Ťia unei publica╚Ťii ├«ns─ârcinat─â cu centralizarea ╚Öi coordonarea materialului preg─âtit pentru tipar. ÔÖŽ Persoan─â care rezolv─â lucr─ârile curente ╚Öi coresponden╚Ťa particular─â a cuiva. 2. Conduc─âtor ale a unei organiza╚Ťii social-politice. ÔŚŐ S. general = persoan─â aleas─â ├«n cadrul congresului sau conferin╚Ťei unui partid politic pentru coordonarea activit─â╚Ťii acestuia. S. general al O.N.U. = persoan─â care conduce Secretariatul, principalul organ ad-tiv ╚Öi executiv al O.N.U.; numit de Adunarea General─â, la recomandarea Consiliului de Securitate, pe o perioad─â de cinci ani. Primul s.g. al O.N.U. a fost Trygve Lie (Norvegia) (1946-1952); cel din urm─â, Kofi Annan (Ghana), din 1 ian. 1997, reconfirmat la 29 ian. 2001. V. ╚Öi Organiza╚Ťia Na╚Ťiunilor Unite. 3. Demnitar, func╚Ťionar care preg─âte╚Öte lucr─ârile ╚Öi duce la ├«ndeplinire hot─âr├órile organului suprem al puterii de stat, ale organului suprem al administra╚Ťiei de stat, ale unui minister, ale conducerii altui organ central, ale unui departament etc. ÔŚŐ S. de stat = (├«n unele ╚Ť─âri) denumirea ministrului Afacerilor Externe (ex. ├«n S.U.A., Vatican ╚Ö.a.); om politic sau ├«nalt func╚Ťionar care conduce un departament ministerial.
SECRET├ëR [sekret├ę:r] (cuv. fr.) s. n. Pies─â de mobilier folosit─â ca mas─â de scris, av├ónd adesea func╚Ťie mixt─â (dulap, cabinet) pentru p─âstrarea actelor, documentelor etc.
secretar, secretari s. m. (intl.) complice.

Secreter dex online | sinonim

Secreter definitie

Intrare: secretar
secreter
secretar substantiv neutru substantiv masculin
  • silabisire: -cre-
Intrare: secretar─â
secreter
secretar─â substantiv neutru substantiv feminin
  • silabisire: -cre-