35 definiții pentru seconda
SECONDÁ, secondez,
vb. I.
Tranz. 1. A sprijini, a ajuta, a însoți, a fi alături de cineva în acțiunile sale.
2. (
Muz.) A acompania. [
Var.:
secundá vb. I] – Din
fr. seconder, lat. secundare.
SECUNDÁ vb. I
v. seconda. MERIȘÓR2, merișoare,
s. n. 1. Diminutiv al lui măr2.
2. Fructul merișorului1 (
2), de mărimea unei cireșe sau a unei nuci, de culoare roșiatică sau galbenă, cu gust dulce, adesea întrebuințat pentru dulceață.
3. Fructul merișorului1 (
3), cu aspect de bacă roșie, comestibil. –
Măr +
suf. -ișor.
MERIȘÓR1, merișori,
s. m. 1. Diminutiv al lui măr1.
2. Numele a doi arbori din familia rozaceelor, cu flori melifere:
a) arbore originar din Siberia, cu frunze aproape rotunde, cu flori albe sau roz, cultivat pentru fructele sale din care se prepară dulceață (Pirus baccata);
b) (
reg.) scoruș.
3. Mic arbust de munte cu frunze în permanență verzi, cu flori melifere de culoare albă sau roșiatică și cu fructe comestibile; smirdar (Vaccinium vitis idaea).
4. Cimișir. –
Măr1 +
suf. -ișor.
PERIȘÓR1, perișori,
s. m. 1. Diminutiv al lui păr1.
2. (
Bot.; și în sintagma perișori absorbanți) Parte anatomică a rădăcinii plantelor cu rol de absorbție. –
Păr1 +
suf. -ișor.
PERIȘÓR2, perișori,
s. m. 1. Diminutiv al lui păr2.
2. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunze ovale, plane pe fața superioară și păroase (Elymus asper).
3. (
Reg.) Mică plantă erbacee cu tulpina fină, cu frunze late, acoperite cu peri scurți, și cu flori mici roșietice (Circaea alpina). –
Păr2 +
suf. -ișor.
SECONDÁ vb. I
v. secunda. SECUNDÁ, secundez,
vb. I.
Tranz. 1. A sprijini, a ajuta, a însoți, a fi alături de cineva în acțiunile sale.
2. (
Muz.) A acompania. [
Var.:
secondá vb. I] – Din
fr. seconder, lat. secundare. SECONDÁ vb. I
v. secunda. SECUNDÁ, secundez,
vb. I.
1. Tranz. A urma, a sprijini, a fi alături de cineva în acțiunile lui. Tineretul care l-a secundat nu era însă îndestulător de pregătit. SADOVEANU, E. 50. Capul statului n-ar avea să se teamă că nu va găsi cine să-l secundeze, de cîte ori va cere de la poporul său să-i dea sprijin pentru realizarea unei mari idei civilizatoare. ODOBESCU, S. III 338. ♦ (Franțuzism) A ajuta, a favoriza. Semănăturile... fiind secundate de un timp bun, au crescut. I. IONESCU, D. 298.
2. Intranz. (
Muz.) A acompania. (Atestat în forma seconda) Are... la vioară numai trei coarde, dar secondează cu aceeași patimă. REBREANU, I. 12. Seconda atît de fals, că lui însuși îi era rușine. id. ib. 34. – Variantă:
secondá vb. I.
!secondá (a ~) vb.,
ind. prez. 3 secondeáză
merișór (fruct) s. n., pl. merișoáre merișór (plantă) s. m., pl. merișóri perișór (bot., anat.) s. m., pl. perișóri secundá vb., ind. prez. 1 sg. secundéz, 3 sg. și pl. secundeáză BRĂBĂNÓC s. (BOT.; Pyrola secunda) merișor, perișor, (reg.) verdeața-iernii. KILOCICLU PE SECÚNDĂ s. v. kilohertz. MERIȘÓR s. v. brăbănoi, cimișir, ghimpe, rozmarin-de-munte, saschiu, scoruș, smirdar, sunătoare. MERIȘÓR s. (BOT.) 1. (Vaccinium vitis-idaea) smirdar, coacăz-de-munte, (reg.) coacăză, cocăzar. 2. (Pyrola secunda) brăbănoc, perișor, (reg.) verdeața-iernii. PERIȘÓR s. (BOT.) 1. (Pyrola secunda) brăbănoc, merișor, (reg.) verdeața-iernii. 2. (Elymus asper) (rar) limă, (reg.) secăriță, iarba-părului. PERIȘÓR s. (Maram. și Transilv.) păruț (~ din cap.) SECUNDÁ vb. 1. v. asista. 2. v. acompania. SECONDÁ vb. I. v.
secunda. SECUNDÁ vb. I. tr.
1. A ajuta, a sprijini, a însoți pe cineva în acțiunile sale etc.
2. (Muz.) A acompania. [Var. seconda vb. I. / < fr. seconder, cf. lat. secundare].
SECUNDÁ vb. tr. 1. a ajuta, a sprijini, a însoți pe cineva în acțiunile sale etc. 2. (
muz.) a acompania. (< fr. seconder, lat. secundare)
MERIȘÓR2 ~oáre n. Fructul merișorului. /măr + suf. ~ișor MERIȘÓR1 ~i m. (diminutiv de la măr) Mic arbust din regiunile muntoase, cu frunze persistente, cu flori albe sau roz și cu fructe comestibile în formă de boabe roșii. /măr + suf. ~ișor PERIȘÓR ~i m. (diminutiv de la păr) Plantă erbacee cu tulpina subțire, având frunze late, ovale și păroase, care crește în regiunile cu climă temperată. /păr + suf. ~ișor A SECUNDÁ ~éz tranz. 1) (persoane) A ajuta (la înfăptuirea unor acțiuni), aflându-se alături. 2) A însoți cu o melodie; a acompania. /<lat. secundare, fr. seconder secundà v. a ajuta, a favoriza, a servi pe cineva.
*secundéz v. tr. (lat secundare, fr. seconder). Urmez ca ajutor: avocat secundat de secretaru luĭ. Ajut, favorizez: norocu a secundat geniu luĭ Columb.
SECUNDA vb. 1. a ajuta, a asista. (Îl ~ la operație.) 2. (MUZ.) a acompania. (Îl ~ la pian.) seconda prattica v. musica mensurata; monodie. Disa racemosa L. (syn. D. secunda Sw.). Specie, care înflorește vara. Flori roșietice cu diametrul de cca 5 cm (labei în formă de limbă), cca 9, în ciorchine. Tulpină cca 0,70-0,80 m înălțime, la bază cu frunze lunguiețe așezate în formă de rozetă. Echeveria secunda Booth. Specie originară din Mexic. înflorește vara. Flori dispuse în cime scorpioide, 12-20, cele de la bază de culoare portocalie, cele din vîrf galbene-aurii. Tijă florală de cca 30 cm înălțime. Plantă glabră. Frunze (verzi-glauce, groase, dese, spatulate) dispuse în rozetă cu diametrul de cca 15 cm. Seconda dex online | sinonim
Seconda definitie
Intrare: seconda
secunda verb grupa I conjugarea a II-a
seconda verb grupa I conjugarea a II-a