Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

27 defini╚Ťii pentru secer─â

SECER├ü, secer, vb. I. Tranz. A reteza de la baza tulpinii cerealele p─âioase cu ma╚Öina de secerat sau cu secera, pentru a aduna recolta. ÔÖŽ Fig. A ucide oameni sau animale dintr-odat─â ╚Öi ├«n num─âr mare. ÔÇô Lat. pop. sicilare.
S├ëCER─é, seceri, s. f. 1. Unealt─â agricol─â manual─â folosit─â la recoltarea cerealelor prin t─âierea tulpinilor acestora, format─â dintr-o lam─â ├«ngust─â ╚Öi curbat─â de o╚Ťel, cu t─âi╚Öul ├«n interior (prev─âzut cu din╚Ťi), fixat─â ├«ntr-un m├óner de lemn. 2. Secerat, seceri╚Ö (1). [Var.: (pop.) s├ęcere s. f.] ÔÇô Lat. sicilis.
SÉCERE s. f. v. seceră.
SECER├ü, s├ęcer, vb. I. Tranz. A reteza de la baza tulpinii cereale p─âioase cu ma╚Öina de secerat sau cu secera, pentru a aduna recolta. ÔÖŽ Fig. A ucide oameni sau animale dintr-o dat─â ╚Öi ├«n num─âr mare. ÔÇô Din lat. pop. sicilare.
S├ëCER─é, seceri, s. f. 1. Unealt─â agricol─â manual─â folosit─â la recoltarea cerealelor prin t─âierea tulpinilor acestora, format─â dintr-o lam─â ├«ngust─â ╚Öi curbat─â de o╚Ťel, cu t─âi╚Öul ├«n interior (prev─âzut cu din╚Ťi), fixat─â ├«ntr-un m├óner de lemn. 2. Secerat, seceri╚Ö (1). [Var.: (pop.) s├ęcere s. f.] ÔÇô Lat. sicilis.
SÉCERE s. f. v. seceră.
SECER├ü, s├ęcer, vb. I. Tranz. (Mai ales cu privire la cereale) A reteza de la r─âd─âcin─â cu secera sau cu o ma╚Öin─â special─â, ├«n vederea recolt─ârii. Dac─â n-a╚Ťi secerat gr├«u, nu cunoa╚Öte╚Ťi pre╚Ťul p├«inii. STANCU, D. 190. Crezi tu c─â vom putea noi singuri secera ╚Öi str├«nge at├«ta amar de gr├«u? CREANG─é, P. 155. M├«ndra secer─â secar─â. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 124. ÔŚŐ Absol. Aproape e copt gr├«u. Peste dou─â-trei zile secer─âm. DEMETRIUS, V. 100. Le-am dat bani s─â secere ╚Öi s─â lucreze la arman. SADOVEANU, M. C. 21. Seceram ├«n lan, iar plopii L├«ng─â r├«u sunau c├«nt├«nd. CO╚śBUC, P. II 64. ÔŚŐ Fig. Unele p─âr╚Ťi din infanterie erau ├«narmate cu coase cu care secerau... picioarele cailor inamici. HASDEU, I. V. 77. ÔÖŽ Fig. A ucide oameni (├«n num─âr mare). Voinicii str├«ngeau ├«n m├«ni palo╚Öele, porneau, secerau du╚Ömani, ├«n ciocniri aprige. SADOVEANU, O. I 248. F─ât-Frumos ├«i gonea ╚Öi-i secera cu pala ca pe buruienele cele rele. ISPIRESCU, L. 157. ÔŚŐ Intranz. (Despre moarte, flagele) Se arunca unde era primejdia mai mare, unde secera moartea mai cumplit, f─âr─â fric─â. REBREANU, P. S. 90. [Holera] a ├«nceput a secera prin Humule╚Öti, ├«n dreapta ╚Öi-n st├«nga, de se auzea numai chiu ╚Öi vai ├«n toate p─âr╚Ťile. CREANG─é, A. 14. (Tranz.) B─âlcescu fu un adev─ârat istoric, un adev─ârat uvrier ╚Öi artist al nostru; dar vai! moartea ├«l secer─â tocmai atunce c├«nd crisalida deveni fluture. HASDEU, I. V. X. ÔÖŽ (Rar) A ob╚Ťine o recolt─â, un seceri╚Ö de..., a recolta. S─â-mi spui dac─â... pot n─âd─âjdui s─â secer gr├«ne coapte ╚Öi pline-n spic? CO╚śBUC, P. II 119. ÔŚŐ Fig. Ca marmura de rece ╚śi de alb─â ╚Ťi-este fa╚Ťa... Nici o inim─â nu seceri. V─éC─éRESCU, P. 130.
S├ëCER─é, seceri, s. f. (╚śi ├«n forma secere) 1. Unealt─â agricol─â pentru recoltarea manual─â a p─âioaselor ╚Öi a altor plante, format─â dintr-o lam─â ├«ngust─â de o╚Ťel curbat─â, cu t─âi╚Öul ├«n interior ╚Öi fixat─â ├«ntr-un m├«ner de lemn. El, c-un ciocan automat, ╚Üinut pe um─âr de m├«ner, Ea cu o secere de fier Pe dup─â bra╚Ťul ei bronzat. D. BOTEZ, F. S. 44. Huie╚Öte secera fulger─âtoare... Bat mii de raze-n fe╚Ťe dogorite, U╚Öor se-nclin─â spicele-aurite, Cad snopii-n ╚Öir... C├«nta╚Ťi, secer─âtoare! IOSIF, P. 32. Ici oameni cu coasa pe um─âr ╚Öi fete cu secerea-n br├«u. CO╚śBUC, P. II 9. ÔŚŐ (├Än compara╚Ťii) ├Än zori de ziu─â nu mai putea fi nici o ├«ndoial─â c─â acel cuco╚Ö porumbac, cu creasta pieptene ╚Öi cu coada secere a dat dovad─â de n─âzdr─âv─ânie. SADOVEANU, F. J. 446. ÔŚŐ (Poetic, ├«n leg─âtur─â cu aspectul lunii ├«n prima ei faz─â) Luna ╚Öi-a iscat iar secerea galben─â deasupra dealului. GALAN, Z. R. 378. Zgomotele ciudate ale nop╚Ťii tremurau pretutindeni; secera lunii printre nourii alburii se purta ca ├«mpins─â de o ap─â n─âprasnic─â, undeva, spre asfin╚Ťit. SADOVEANU, O. II 455. Ceapa, usturoiul... s─â le sameni ├«nainte de secera primului p─âtrar. PAMFILE, CER. 84. 2. Seceri╚Ö, secerat. Ast─â-var─â... m-am dus pe-acolo ca s─â ajut tu╚Öei Catrinei la secere. BUJOR, S. 76. Se ├«ntorsese de la secere obosit de-l dureau toate ├«ncheieturile. SLAVICI, O. I 241. Dar voinicul ─âl mai mare Nici din mas─â nu lua, Ci la secere-mi pleca. TEODORESCU, P. P. 142. ÔŚŐ Expr. A intra ├«n secere cu cineva = a se ├«ntov─âr─â╚Öi cu cineva la munca seceri╚Öului (pentru a putea lucra cu ma╚Öina de secerat). Dac─â n-am fi intrat ├«n secere cu al╚Ťii, ar fi trebuit s─â secer─âm cu m├«na. Am fi ╚Ťop─âit ca broa╚Ötele s─âpt─âm├«ni de-a r├«ndul cu genunchii goi prin ╚Ťepile miri╚Ötii. STANCU, D. 190. ÔÇô Variant─â: s├ęcere s. f.
SÉCERE s. f. v. seceră.
secer├í (a ~) vb., ind. prez. 3 s├ęcer─â
s├ęcer─â s. f., g.-d. art. s├ęcerii; pl. s├ęceri
secer├í vb., ind. prez. 1 sg. s├ęcer, 3 sg. ╚Öi pl. s├ęcer─â
s├ęcer─â s. f., g.-d. art. s├ęcerii; pl. s├ęceri
SECERÁ vb. v. arunca, azvârli, culca, dărîma, decima, distruge, doborî, întinde, lungi, nimici, potopi, prăbuși, prăpădi, prăvăli, răsturna, sfărâma, trânti, zdrobi, zvânta.
SÉCERĂ s. v. secerare, secerat, seceriș, târpan.
SÉCERE s. v. recoltă.
s├ęcer─â (-ri), s. f. ÔÇô 1. Unealt─â agricol─â manual─â pentru recoltat cereale. ÔÇô 2. Seceri╚Ö, recolt─â. ÔÇô 3. Timpul recoltei. ÔÇô 4. Semilun─â, lun─â ├«n cre╚Ötere. ÔÇô Var. secere. ÔÇô Mr. sea╚Ťire, megl. s─Ö╚Ť─âri. Lat. s─şc─şlis (Pu╚Öcariu 1573; REW 7900), cf. ven. sezola. ÔÇô Der. secera, vb. (a t─âia cu secera, a cosi; a anihila, a devasta; a trage cu arma automat─â; a recolta, a culege; a ucide, a elimina, a suprima); secer─âtor, s. m. (om care secer─â); secer─âtoare, s. f. (ma╚Öin─â de secerat); secer─âtur─â, s. f. (recolt─â, secerat); secerar, s. m. (august); seceri╚Ö, s. n. (recoltare, secerat); secerea, s. f. (plant─â, Gladiolus imbricatus); secer─âciune, s. f. (├«nv., secerat); secerue, s. f. (Banat, plant─â).
A SECER├ü s├ęcer tranz. 1) (cereale p─âioase, iarb─â etc.) A reteza de la r─âd─âcin─â (cu secera, cu cositoarea sau cu combina). ~ gr├óu. 2) fig. (despre moarte, epidemii, r─âzboaie etc.) A ucide ├«n num─âr mare; a omor├« ├«n mas─â; a cosi; a decima. /<lat. sicilare
S├ëCER─é ~i f. 1) Unealt─â agricol─â, format─â dintr-o lam─â arcuit─â (cu t─âi╚Ö, mai ales, din╚Ťat) fixat─â ├«ntr-un m├óner de lemn ╚Öi folosit─â pentru secerat. 2) la sing. Munca seceratului. /<lat. sicilis
secer├á v. 1. a t─âia cu secerea, a culege gr├ónele: cum vei sem─âna, a╚Öa vei secera; 2. fig. a r─âpi: moartea secer─â pe to╚Ťi. [Tras din secere].
secere f. 1. unealt─â agricol─â de t─âiat gr├óu, orz, ov─âz, coceni de porumb: e un cu╚Ťit semicircular de o╚Ťel cu t─âi╚Öul din╚Ťat ╚Öi prov─âzut [!] cu un m├óner; 2. secerat: a╚Ťi ispr─âvit secerea? [Lat. SICILEM].
s├ęcer, a -├í v. tr. (d. secere sa┼ş vlat. s─şc─şlare). Ta─ş cu secerea: a secera gr├«┼ş. Fig. Culeg, m─â aleg cu: a secera aplauze. R─âpesc, duc din lumea asta: moartea l-a secerat.
s├ęcere (est) ╚Öi -r─â (vest) f., pl. ─ş (lat. s─şc─şlis f., un fel de lance, rud─â cu vgerm. sihhel, ngerm. sichel, secere). O unealt─â agricol─â (E o lam─â din╚Ťat─â curb─â fixat─â ├«ntrÔÇÖun m├«ner. Cu st├«nga apuc─ş cerealele, ╚Öi din dreapta ta─ş cu secerea: nic─ş o boal─â nu e grea ca vara cu secerea (P. P.).
secera vb. v. ARUNCA. AZV├ÄRLI. CULCA. D─éR├ÄMA. DECIMA. DISTRUGE. DOBOR├Ä. ├ÄNTINDE. LUNGI. NIMICI. POTOPI. PR─éBU╚śI. PR─éP─éDI. PR─éV─éLI. R─éSTURNA. SF─éR├ÄMA. TR├ÄNTI. ZDROBI. ZV├ÄNTA.
secer─â s. v. SECERARE. SECERAT. SECERI╚ś. T├ÄRPAN.
secere s. v. RECOLT─é.
a intra în compresor / în seceră expr. (intl.) a fi interogat, a fi anchetat.

Secer─â dex online | sinonim

Secer─â definitie

Intrare: secer─â
secere
secer─â substantiv feminin
Intrare: secera
secera verb grupa I conjugarea I