Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru sec╚Ťiune

SEC╚ÜI├ÜNE, sec╚Ťiuni, s. f. 1. Faptul de a sec╚Ťiona; t─âietur─â, desp─âr╚Ťire; (concr.) por╚Ťiune t─âiat─â ├«n urma sec╚Ťion─ârii; loc unde s-a f─âcut o sec╚Ťionare. 2. Suprafa╚Ť─â rezultat─â prin intersec╚Ťia unui corp solid cu o suprafa╚Ť─â (plan─â sau curb─â). ÔÖŽ Aria unei sec╚Ťiuni (2). 3. (Tehn.) Schi╚Ť─â reprezent├ónd suprafa╚Ťa determinat─â de intersec╚Ťia unui plan (vertical sau orizontal) cu un sistem tehnic sau cu o pies─â. 4. (Mat.) Intersec╚Ťie a dou─â mul╚Ťimi. [Pr.: -╚Ťi-u-] ÔÇô Din fr. section, lat. sectio, -onis.2
SEC╚ÜI├ÜNE, sec╚Ťiuni, s. f. 1. Faptul de a sec╚Ťiona; t─âietur─â, desp─âr╚Ťire; (concr.) por╚Ťiune t─âiat─â ├«n urma sec╚Ťion─ârii; loc unde s-a f─âcut o sec╚Ťionare. 2. Suprafa╚Ť─â rezultat─â prin intersec╚Ťia unui corp solid cu o suprafa╚Ť─â (plan─â sau curb─â). ÔÖŽ Aria unei sec╚Ťiuni (2). 3. (Tehn.) Schi╚Ť─â reprezent├ónd suprafa╚Ťa determinat─â de intersec╚Ťia unui plan (vertical sau orizontal) cu un sistem tehnic sau cu o pies─â. 4. (Mat.) Intersec╚Ťie a dou─â mul╚Ťimi. [Pr.: -╚Ťi-u-] ÔÇô Din fr. section, lat. sectio, -onis.
SEC╚ÜI├ÜNE, sec╚Ťiuni, s. f. 1. Faptul de a sec╚Ťiona; t─âietur─â. Deschiderea cavit─â╚Ťilor mari... s-a f─âcut cu instrumente ├«nc─âlzite, dup─â sec╚Ťiunea prealabil─â a pielii. BABE╚ś, O. A. I 268. 2. Suprafa╚Ťa comun─â unui corp geometric ╚Öi unui plan care-l ├«ntretaie. ÔÖŽ Schi╚Ť─â reprezent├«nd suprafa╚Ťa determinat─â de ├«ntret─âierea unui plan vertical sau orizontal cu un sistem tehnic (pies─â, ma╚Öin─â, construc╚Ťie etc.) sau cu un sistem natural (strat geologic etc.). O carier─â de alabastru pe care o descriem cu toate am─ânuntele ei, d├«ndu-i ╚Öi sec╚Ťiunea geologic─â. I. IONESCU, D. 52. ÔÖŽ Aria figurii ob╚Ťinute prin sec╚Ťionarea unui corp cu o suprafa╚Ť─â.
sec╚Ťi├║ne (t─âietur─â, schi╚Ť─â, intersec╚Ťie de mul╚Ťimi) (-╚Ťi-u-) s. f., g.-d. art. sec╚Ťi├║nii; pl. sec╚Ťi├║ni
sec╚Ťi├║ne (t─âietur─â, tehnic─â, matematic─â) s. f. (sil. -╚Ťi-u-), g.-d. art. sec╚Ťi├║nii; pl. sec╚Ťi├║ni
SEC╚ÜI├ÜNE s. 1. v. sec╚Ťionare. 2. v. bucat─â. 3. v. profil. 4. diviziune, parte. (Lucrarea are trei mari ~.)
SEC╚ÜI├ÜNE s.f. 1. Faptul de a sec╚Ťiona; t─âietur─â (transversal─â) f─âcut─â ├«ntr-un corp, ├«ntr-un sistem tehnic etc.; locul unde s-a f─âcut aceast─â t─âietur─â. ÔÖŽ Curb─â ob╚Ťinut─â prin intersectarea unei suprafe╚Ťe cu un plan. ÔÖŽ Suprafa╚Ť─â care apare la ├«ntret─âierea dintre un plan ╚Öi un sistem tehnic sau natural. 2. Desen care reprezint─â detaliile unui corp care se g─âsesc la suprafa╚Ťa ob╚Ťinut─â dac─â s-ar t─âia acel corp cu un plan. 3. (Mat.) Intersec╚Ťie a dou─â mul╚Ťimi. 4. V. sec╚Ťie. [Pron. -╚Ťi-u-. / cf. fr. section, lat. sectio < secare ÔÇô a t─âia].
SEC╚ÜIUNE s. f. 1. faptul de a sec╚Ťiona; t─âietur─â ├«ntr-un corp, sistem tehnic etc. ÔŚŐ curb─â prin intersectarea unei suprafe╚Ťe cu un plan. ÔŚŐ suprafa╚Ť─â din ├«ntret─âierea dintre un plan ╚Öi un sistem tehnic sau natural. 2. desen, forma ╚Öi dimensiunile unei sec╚Ťiuni (1) printr-o construc╚Ťie sau element de construc╚Ťie, printr-o pies─â, un corp etc. 3. (mat.) intersec╚Ťie a dou─â mul╚Ťimi. 4. (lingv.) locul de ├«nt├ólnire al protezei cu apodoza ├«ntr-o perioad─â (2). (< fr. section, lat. sectio)
SEC╚ÜI├ÜNE ~i f. 1) T─âietur─â f─âcut─â ├«ntr-un corp ╚Öi locul unde s-a f─âcut aceast─â t─âietur─â. 2) Por╚Ťiune c─âp─âtat─â ├«n urma ├«mp─âr╚Ťirii unui spa╚Ťiu. 3) Suprafa╚Ť─â format─â prin ├«ntret─âierea unui corp cu un plan. ~ longitudinal─â. ~ transversal─â. ~ plan─â. [G.-D. sec╚Ťiunii; Sil. -╚Ťi-u-] /<fr. section, lat. sectio, ~onis
sec╚Ťiune f. 1. diviziunea sau subdiviziunea unei c─âr╚Ťi, opere, clasific─âri, a unui pluton de solda╚Ťi, consiliu, etc.; 2. t─âietur─â ╚Öi locul unde se taie; 3. Geom. partea spa╚Ťiului unde linii, planuri ori suprafe╚Ťe curbe, se taie reciproc.
*sec╚Ťi├║ne f. (lat. s├ęctio, -├│nis, d. secare, sectum, a t─â─şa; fr. section. V. di-, re- ╚Öi vivi-sec╚Ťiune ╚Öi sec─ş). Desp─âr╚Ťire, diviziune (├«ntrÔÇÖo carte, ├«ntrÔÇÖo clasificare, ├«ntrÔÇÖun ora╚Ö, ├«ntrÔÇÖun muzeu ╚Ö.a.). T─âe─ştur─â ╚Öi locu unde sÔÇÖa t─â─şat, profil longitudinal or─ş transversal (reprodus pin desemn or─ş v─âzut ├«n realitate). Arm. Jum─âtate de baterie (2 tunur─ş az─ş) sa┼ş de ploton de infanterie. Geom. Locu de ├«nt├«lnire a unor lini─ş sa┼ş suprafe╚Ťe. Sec╚Ťiune plan─â, sec╚Ťiunea (t─â─şerea) une─ş suprafe╚Ťe pintrÔÇÖun plan. Sec╚Ťiune mic─â, linie curb─â pe care o face t─â─şerea unu─ş con pintrÔÇÖun plan. ÔÇô ╚śi s├ęc╚Ťie (rus. s├ękci─şa), 1. desp─âr╚Ťire de ora╚Ö, cvartal, coloare; 2. sec╚Ťiune (post) de politie al une─ş desp─âr╚Ťir─ş de ora╚Ö (Munt.): gardistu a dus un ho╚Ť la sec╚Ťie. (├Än Mold. comisie).
SEC╚ÜIUNE s. 1. sec╚Ťionare, t─âiere. (~ unui tendon.) 2. bucat─â, cr├«mpei, frac╚Ťiune, fragment, fr├«ntur─â, parte, por╚Ťiune, tran╚Ö─â, (pop.) d─ârab, partal, (├«nv. ╚Öi reg.) p─ârtenie, (reg.) jarchin─â, ╚Ötuc. (O ~ dintr-un tot.) 3. profil. (O ~ longitudinal─â ├«ntr-un corp.) 4. diviziune, parte. (Lucrarea are trei mari ~.)
sec╚Ťiunea de aur (< lat. sectio aurea ÔÇ×t─âietur─â de aurÔÇŁ), caz al propor╚Ťiilor (I, 4) identificat ├«n structurile formale ale muzicii ╚Öi utilizat ├«n constituirea unor microstructuri ╚Öi sisteme (II). ├Äntre negarea absolut─â a ac╚Ťiunii sale (H. Kayser) ╚Öi absolutizarea eficien╚Ťei sale ├«n muzic─â exist─â grade diferite de apropiere teoretic─â ╚Öi practic─â. ÔÖŽ S. este cunoscut─â ├«n geometrie ca medie propor╚Ťional─â ÔÇô ├«mp─âr╚Ťirea unui segment ├«n media ╚Öi extrema ra╚Ťie: AB/AC = AC/CB. Dac─â se noteaz─â AB = a, AC = b ╚Öi CB = c, propor╚Ťia are ca formul─â algebric─â a/b = b/c. Raportul b/c dintre lungimea p─âr╚Ťii celei mai mari (AC) ╚Öi a celei mai mici (CB) este num─ârul de aur đĄ (ini╚Ťiala numelui lui Fidias). ╚śi algebric a = b + c, deci ├«n formula ini╚Ťial─â a poate fi ├«nlocuit, iar noua formul─â este (b+c)/b = b/c. ├Ämp─âr╚Ťind cu b ╚Öi ├«nlocuind b/c prin đĄ, se ob╚Ťine rela╚Ťia 1 + 1/đĄ = đĄ, care arat─â c─â num─ârul de aur difer─â de inversul s─âu prin unitate. Din ultima formul─â se deduce ecua╚Ťia de gradul al doilea ce determin─â valoarea lui đĄ: đĄ2 ÔÇô đĄ -1 = 0 de unde đĄ = (1+51/2)/2 = 1,6180339887..., un num─âr ira╚Ťional p─âtratic, aproximat de regul─â numai primele trei zecimale. Dac─â se cunoa╚Öte segmentul AB = a, s. a acestuia se determin─â prin c├ótul a/1,618; dac─â se d─â b, c = b/1,618; dac─â de d─â c, b = 1,618c. ÔÖŽ Str─âvechiul domeniu al aplic─ârii s. este arhitectura. Egiptenii construiau piramidele, ├«n care aria triunghiului unei fe╚Ťe era egal─â cu aria p─âtratului bazei, pornind de la propor╚Ťia armonioas─â a s. Grecii au ├«nv─â╚Ťat-o de la egipteni. Pitagoreicienii cuno╚Öteau, conform tradi╚Ťiei, construirea pentagonului regulat ╚Öi a pentagramei (pentagonul stelat), figuri ├«n care rela╚Ťiile s. se g─âsesc ├«n mai multe ipostaze. ÔÇ×MisterioaseleÔÇŁ propriet─â╚Ťi ale pentagramei (multiplicarea sa la infinit, r─âm├ón├ónd egal─â cu ea ├«ns─â╚Öi) au f─âcut ca aceasta s─â constituie semnul de recunoa╚Ötere al membrilor sectei pitagoricienilor (divulgarea acestor propriet─â╚Ťi, ├«n general, a secretelor 5 era considerat─â un sacrilegiu). Aprofundarea legilor s. s-a datorat unor Euclid, Proclus, Diadochos, Eudox din Cnidos, Platon (care emite postulatul existen╚Ťei a numai a cinci poliedre regulate ╚Öi nu a unui num─âr nelimitat al acestora ca ╚Öi ├«n cazul poligoanelor regulate), Claudios Ptolemaios ╚Ö.a. Cunoa╚Öterea, pe filier─â arab─â (prin trad. ├«n lb. lat., apoi direct din gr.), a Elementelor lui Euclid a men╚Ťinut treaz interesul pentru s., ╚Öi numai printre constructorii goticului ci ╚Öi printre matematicieni. Dintre ace╚Ötia, Leonardo din Pisa (1180-1250) zis ╚Öi Fibonacci a adus o revelatoare contribu╚Ťie privind propriet─â╚Ťile num─ârului đĄ, a a╚Öa-zisei ÔÇ×cre╚Öteri organiceÔÇŁ, c─âci ├«nsu╚Öi raportul s. đĄ (1+51/2)/2 reprezint─â ÔÇ×pulsa╚Ťia unei cre╚Öteri optime (omotetice, prin cre╚Öteri succesive) ├«n doi timpi, cu dou─â dimensiuniÔÇŁ (Matila Ghyka), din care rezult─â ÔÇ×╚Öirul dublu aditivÔÇŁ (Florica T. C├ómpan) al lui Fibonacci: 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13... ╚śirul lui Fibonacci are proprietatea c─â fecare termen al s─âu, ├«ncep├ónd de la al treilea, este suma celor doi termeni preceden╚Ťi: 2 = 1 + 1; 3 = 1+ 2; 5 = 2 + 3;...; 13 = 5 + 8... Rena╚Öterea a ├«nregistrat extinderea principiilor ╚Öi propriet─â╚Ťilor s. la domeniile artei ├«n genere ╚Öi, cu prec─âdere, la cel al picturii (Luca Pacioli ÔÇô autorul tratatului De divina proportione, Piero della Francesca, Leonardo da Vinci ÔÇô cel din urm─â descifr├ónd raporturile s., pe care a numit-o pentru prima dat─â sectio aurea, ├«n propor╚Ťiile corpului uman), acela╚Öi moment exploziv al istoriei constituind ╚Öi ├«nceputurile studierii naturii vii ├«n leg─âtur─â cu s. (Kepler), domeniu nu mai pu╚Ťin propice pentru deducerea ╚Öi pe cale experimental─â, statistic─â a cre╚Öterii organice (de ex. ├«n botanic─â). ÔÖŽ Dac─â sunt credibile ╚Öi probatoare m─ârturiile unora dintre autorii anteriori, pitagoreicii stabiliser─â o punte de leg─âtur─â ├«ntre arhitectur─â ╚Öi muzic─â, prin aceea c─â construiser─â, ├«n Grecia Mare, temple ale c─âror propor╚Ťii erau propor╚Ťiile (I, 2) muzicale. Ev. med. ╚Öi Rena╚Öterea* au urmat vechile precepte propor╚Ťionale dar, cu toat─â aplecarea lor spre simbolica numeric─â ╚Öi spre ezoteric, nu au l─âsat dovezi sigure asupra aplic─ârii s. ├«n muzic─â (cel pu╚Ťin ├«n m─âsura ├«n care au f─âcut-o artele plastice). Cercetarea retrospectiv─â asupra propor╚Ťiilor unor fugi* de Bach sau asupra sonatei* clasice las─â s─â se ├«ntrevad─â o ordonare a arhitectonicii muzicale ├«n corformitate cu s. Astfel, ├«n cadrul schemei generale dac─â: a = ├«ntreaga parte (I) de sonat─â; b = expozi╚Ťia + dezvoltarea; c = repriza + coda, atunci forma (de sonat─â) se poate transpune (lu├ónd ca unitate o anume valoare* ritmic─â) ├«n formula algebric─â: a (├«ntreaga parte)/ b(expoz.+dezv.) = b(expoz.+dezv.)/c(repr.+coda). Expresia optim─â a ordon─ârii sec╚Ťiunilor fa╚Ť─â de ├«ntreg ca ╚Öi a sec╚Ťiunilor ├«ntre ele, s. poate s─â nu fie ├«n acest caz un act voli╚Ťional, ci unul datorat doar instinctului artistic (o paralel─â se poate stabili cu experimentul pe diferi╚Ťi subiec╚Ťi al lui Fechner, care a demonstrat o foarte larg─â propor╚Ťionare instinctiv─â a figurilor geometrice conform s.). Indubitabil pare faptul c─â, ├«n urma reafirm─ârii interesului pentru s. ├«n prima parte a sec. 20, Bart├│k avea s─â aplice s. ╚Öi num─ârul lui Fibonacci ├«n unele structuri orizontale ╚Öi verticale, ca de ex. ├«n caracteristica acord* major*-minor*. Faptul se datore╚Öte, probabil, intensei utiliz─âri ├«n muzica lui Bart├│k a pentatonicii*, forma╚Ťie ce, datorit─â ÔÇ×omogenit─â╚ŤiiÔÇŁ intervalelor ╚Öi a periodicit─â╚Ťii lor (secunde* mari ╚Öi ter╚Ťe* mici), aplicarea s. este legitim─â (cf. W. Berger, pp. 12-13). ├Äntregul sistem (II, 2) modal, mai ales ├«n situa╚Ťia trat─ârii sale prin substructuri complementare [v. mod (I, 10)], apt ├«n a supune structura intona╚Ťional─â a unei ordon─âri prin s. Prima aplicare consecvent─â a principiului s., se datore╚Öte lui W. Berger (Moduri ╚Öi propor╚Ťii, 1963) care, lu├ónd ca etalon m─ârimea semitonului* temperat* (celelalte m─ârimi, tonul*, tonul+semitonul, sunt ├«n fapt multiplii ai celui dint├ói), verific─â unele structuri ÔÇ×naturaleÔÇŁ, dac─â nu totalitatea lor, prin s.; suntem mai cur├ónd ├«n prezen╚Ťa unei explicit─âri a structurilor dec├ót ├«n aceea a explic─ârii lor ├«n sensul sistematicii tradi╚Ťionale, explicitate ce are ├«ns─â ca rezultat: a) crearea unei constela╚Ťii de moduri ÔÇ×sintetizateÔÇŁ, cum le-a numit autorul aplicabile ├«n propria-i muzic─â dar ╚Öi ├«n aceea a altor compozitori (ex. A. Stroe, ├«n Arcade, 1963), ╚Öi b) o reafirmare a melodicului (melodia* fiind ├«n general o succesiune de intervale* de tipul s.) care, concretizat aici ├«n formule (I, 3) modale, ordoneaz─â spa╚Ťiul dodecafonic*; aceast─â ordonare pe temeiul formulei, deci a unui element mai pu╚Ťin abstract ╚Öi nicidecum exterior actului sonor ÔÇô cum fusese seria* ÔÇô ╚Ťine seam─â, dimpotriv─â, de natura ╚Öi legit─â╚Ťile inexorabile ale muzicalului. Sin.: num─âr de aur; propor╚Ťie divin─â. Echiv. fr. section dÔÇÖor; germ. goldener Schnitt; engl. golden section.
SEC╚ÜI├ÜNE s. f. (cf. fr. section, lat. sectio, -onis ÔÇ×t─âietur─âÔÇŁ): locul de ├«nt├ólnire a protazei cu apodoza ├«ntr-o perioad─â (v.).

Sec╚Ťiune dex online | sinonim

Sec╚Ťiune definitie

Intrare: sec╚Ťiune
sec╚Ťiune substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-u-