Definiția cu ID-ul 818818:
seamă (samă) f.
1. socoteală: a da (ținea) seamă, pe seama mea;
a da seamă, a preda;
a lua pe seamă, a garanta;
a ști seama, a se pricepe la ceva;
a-și face seama, a se sinucide (lit. a-și face socotelile);
2. od. pl. Mold. conturi: sămile Vistieriei;
3. număr: o seamă de oameni;
4. specie, fel: ce seamă de om? toți suntem de o seamă;
5. fig. atențiune, considerațiune, reflexiune;
a lua (băga) de seamă, a observa cu atențiune;
a-și lua seama, a se răsgândi;
a lua (băga) în seamă, a observa de aproape, a nu scăpa din vedere, a stima;
6. în locuțiuni adverbiale:
de bună seamă, negreșit;
fără seamă, excesiv;
mai cu seamă, în special. [Ung. SZÁM, număr, socoteală, sumă: vorba și-a lărgit românește foarte mult sfera-i primitivă].
Seamă dex online | sinonim
Seamă definitie