Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 952649:

scânteiúță, scânteiuțe, (scânteuță), s.f. – (bot.) Numele mai multor specii de plante: răcuină (Anagallis arvensis L.), brumărea (Gagea arvensis), steluță (Aster amellus L.) etc.: „Cu streșini de scânteuță / C-am avut multe drăguță” (Antologie, 1980: 110). – Din scânteie (< lat. scantillia) + suf. -uță (Scriban, DEX, MDA).

Scânteiuță dex online | sinonim

Scânteiuță definitie

Creare CV Creare CV