Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru sculptur─â

SCULPT├ÜR─é, (2) sculpturi, s. f. 1. Ramur─â a artelor plastice care ├«╚Öi propune s─â creeze imagini artistice ├«n trei dimensiuni, prin cioplirea sau modelarea unui material. ÔÖŽ Fel de a sculpta caracteristic unei ╚Öcoli, unei epoci, unui popor sau unui sculptor. 2. Oper─â artistic─â din domeniul sculpturii (1), lucrare a unui sculptor; ornament sculptat. ÔÇô Din fr. sculpture, lat. sculptura.
SCULPT├ÜR─é, sculpturi, s. f. 1. Ramur─â a artelor plastice care ├«╚Öi propune s─â creeze imagini artistice ├«n trei dimensiuni, prin cioplirea sau modelarea unui material. ÔÖŽ Fel de a sculpta caracteristic unei ╚Öcoli, unei epoci, unui popor sau unui sculptor. 2. Oper─â artistic─â din domeniul sculpturii (1), lucrare a unui sculptor; ornament sculptat. ÔÇô Din fr. sculpture, lat. sculptura.
SCULPT├ÜR─é, sculpturi, s. f. 1. Arta de a exprima sentimente ╚Öi idei prin imagini plastice ├«n trei dimensiuni, ├«n materiale plastice sau dure. 2. Oper─â, lucrare a unui sculptor. O sculptur─â mare ├«n mijloc: un nud de femeie. CAMIL PETRESCU, T. II 7. ├Än ruinele zidurilor au r─âmas ├«nc─â sculpturi de cruci ╚Öi arme de pe vremea r─ât─âcitorilor cavaleri. BART, S. M. 48. Chiar ╚Öi ├«n muzeul nostru, unde nu ne prea putem l─âuda p├«n─â acum cu multe sculpturi antice, tot ├«ns─â se v─âd dou─â scene v├«n─âtore╚Öti. ODOBESCU, S. III 69. ÔÖŽ Ornament sculptat. Minunatele sculpturi decorative ├«n stil popular... ├«mpodobesc s─âlile Teatrului muzical. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 53, 1/2.
sculpt├║r─â (sculp-tu-) s. f., g.-d. art. sculpt├║rii; (opere) pl. sculpt├║ri
sculpt├║r─â s. f., g.-d. art. sculpt├║rii; (opere) pl. sculpt├║ri
SCULPT├ÜR─é s. (├«nv.) cioplitur─â, s─âp─âtur─â, scobitur─â. (├Änva╚Ť─â ~; o ~ ├«n marmur─â.)
SCULPT├ÜR─é s.f. 1. Arta de a reprezenta plastic, tridimensional, formele naturii vii, diferite ornamente etc. ÔÖŽ Fel de a sculpta caracteristic unei epoci sau unui sculptor. 2. Oper─â de sculptur─â (1); ornament sculptat. [Cf. fr. sculpture, lat. sculptura].
SCULPT├ÜR─é s. f. 1. arta de a reprezenta plastic, tridimensional, formele naturii vii, diferite ornamente etc. ÔŚŐ fel de a sculpta caracteristic unei epoci sau unui sculptor. 2. oper─â artistic─â prin sculptur─â (1); ornament sculptat. (< fr. sculpture, lat. sculptura)
SCULPT├ÜR─é ~i f. 1) Arta de a reda plastic imagini prin cioplirea sau modelarea unor materiale dure sau maleabile; art─â a sculpt─ârii. 2) Crea╚Ťie artistic─â sculptat─â; oper─â realizat─â de un sculptor. 3) Ansamblu specific de opere sculptate. [G.-D. sculpturii] /<fr. sculpture, lat. sculptura
sculptur─â f. 1. arta de a sculpta; 2. lucrare sculptat─â.
*sculpt├║r─â f., pl. ─ş (lat. sculptura). Arta de a sculpta: sculptura a ajuns la o mare ├«n─âl╚Ťime la vechi─ş Grec─ş ╚Öi la Italien─ş. Lucrare sculptat─â: sculpturile lu─ş Fidias. V. statuarie.
SCULPTUR─é s. (├«nv.) cioplitur─â, s─âp─âtur─â, scobitur─â. (├Änva╚Ť─â ~; o ~ ├«n marmur─â.)
pointi-sculptur─â s. f. (arte) ÔŚŐ ÔÇ×T├ón─âra artist─â M.C. (Fran╚Ťa) execut─â portrete folosind, ├«n loc de tradi╚Ťionalul penel ╚Öi nu mai pu╚Ťin tradi╚Ťionalele culori, un material neobi╚Önuit: cuie minuscule. Folosind aceast─â tehnic─â inedit─â, pe care a botezat-o ┬źpointi-sculptur─â┬╗, ea a realizat unele lucr─âri [...] apreciate drept reu╚Öite.ÔÇŁ Sc. 27 XII 77 p. 5 [pron. po├ínti-sculpt├║r─â] (din fr. pointi[ll├ę] + sculptur─â, dup─â model fr.)
SCULPT├ÜR─é (< fr., lat.) s. f. 1. Art─â a reprezent─ârii tridimensionale a imaginilor prin volume ╚Öi suprafe╚Ťe organizate ├«n spa╚Ťiu (v. basorelief, altorelief, ronde-bosse). Dup─â destina╚Öia ei este: s. statuar─â, s. de postament, s. monumental-decorativ─â (subordonat─â arhitecturii). Dup─â materialul ╚Öi tehnica folosit─â, s. poate fi modelat─â (├«n lut, cear─â etc.), turnat─â (├«n metal dup─â un tipar) sau cioplit─â (├«n piatr─â, lemn, os, filde╚Ö etc.). Cunoscut─â ├«nc─â din preistorie, s. a evoluat continuu, cunosc├ónd o larg─â dezvoltare ├«n Antic., ├«n arta precolumbian─â, ├«n arta elenistic─â, bizantin─â, a Rena╚Öterii europene ╚Öi apoi ├«n cadrul ╚Öcolilor moderne. ÔÖŽ Fel de a sculpta caracteristic unei epoci sau unui sculptor. 2. Oper─â apar╚Ťin├ónd sculpturii (1).

Sculptur─â dex online | sinonim

Sculptur─â definitie

Intrare: sculptur─â
sculptur─â substantiv feminin