Dicționare ale limbii române

10 definiții pentru sculament

SCULAMÉNT, sculamente, s. n. (Med.; pop.) Blenoragie. – Din ngr. skulaménto.
SCULAMÉNT, sculamente, s. n. (Med.; pop.) Blenoragie. – Din ngr. skulaménto.
SCULAMÉNT, sculamente, s. n. (Popular) Blenoragie. Curățirea... copturii ce se pricinuiește din scurgerea de sculament. PISCUPESCU, O. 222.
sculamént (pop.) s. n., pl. sculaménte
sculamént s. n., pl. sculaménte
SCULAMÉNT s. v. blenoragie, gonoree.
sculamént (-te), s. n. – Blenoragie. It. scolamento (fr. écoulement), prin mijlocirea ngr. σϰουλαμέντο (Tiktin; Gáldi 249).
sculamént n., pl. e (ngr. sko- și skulamento, d. it. scolamento, scurgere, d. scoláre, lat. excolare, a se scurge. V. scur). Scurgere, o boală urîtă caracterizată pintr’un puroĭ care se scurge din organele genitale și care apare pînă în 5 zile de la molipsire.
sculament s. v. BLENORAGIE. GONOREE.
sculament, sculamente s. n. (pop.) blenoragie

Sculament dex online | sinonim

Sculament definitie

Intrare: sculament
sculament substantiv neutru