Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

17 defini╚Ťii pentru scrim─â

SCR├ŹM─é s. f. Ramur─â sportiv─â care cuprinde probe de sabie, de floret─â ╚Öi de spad─â. ÔÇô Dup─â fr. escrime. Cf. it. scrima.
SCR├ŹM─é s. f. Ramur─â sportiv─â care cuprinde probe de sabie, de floret─â ╚Öi de spad─â. ÔÇô Dup─â fr. escrime. Cf. it. scrima.
SCRIMÁ, scrimez, vb. I. Intranz. A face scrimă.
SCR├ŹM─é s. f. Sport const├«nd ├«n m├«nuirea floretei, spadei sau a altor arme albe ├«mpotriva unui adversar. Se va ├«ntoarce sur├«z├«nd ca un ╚Öampion de scrim─â, s─â mul╚Ťumeasc─â aplauzelor. C. PETRESCU, C. V. 122. Regele Claudius... convinge pe Laert... s─â fac─â cu Hamlet o partid─â de scrim─â cu o floret─â otr─âvit─â. GHEREA, ST. CR. II 284. ÔŚŐ Fig. V─âzduhul era ├«nviorat de capricioasa scrim─â dintre ploaie ╚Öi soare. C. PETRESCU, C. V. 330.
SCRIM├ü, scrimez, vb. I. Intranz. A m├ónui sabia, spada sau floreta ├«n scop sportiv sau (├«n trecut) pentru a deveni un bun duelist; a face scrim─â. ÔÇô Dup─â fr. escrimer.
scr├şm─â s. f., g.-d. art. scr├şmei
scr├şm─â s. f., g.-d. art. scr├şmei
SCRIMÁ vb. I. intr. (Sport) A mânui armele albe (spada, floreta etc.); a face scrimă. [Cf. fr. escrimer].
SCR├ŹM─é s.f. (Sport) Arta de a m├ónui sabia, spada ╚Öi floreta. [Cf. fr. escrime, it. scherma].
SCR├ŹM─é s. f. sport const├ónd ├«n a m├ónui sabia, spada ╚Öi floreta. (< it. scrima, dup─â fr. escrime)
scr├şm─â (-me), s. f. ÔÇô Sport cu spada, floreta sau sabia. Fr. escrime.
A SCRIM├ü ~├ęz intranz. A practica scrima. /<fr. escrimer
SCR├ŹM─é f. Gen de sport care cuprinde probe de sabie, de spad─â ╚Öi de floret─â. [G.-D. scrimei] /<it. scrima, fr. escrime
scrim─â f. arta de a se bate cu armele.
* scr├şm─â f., pl. e (fr. escrime, vfr. escremie, it. scherma). Arta de a m├«nui armele ├«mpung─âtoare ╚Öi t─â─şetoare: scrima cu baioneta, cu floreta, cu spada. V. duel.
SCRIMA, Andrei (1930-2001, n. Gheorghieni, jud. Harghita), teolog rom├ón. Stabilit ├«n str─âin─âtate (1956); a ocupat diferite func╚Ťii biserice╚Öti (reprezentant al Patriarhiei din Constantinopol la Vatican). Lucr─âri: ÔÇ×Timpul rugului aprinsÔÇŁ, ÔÇ×Maestrul spiritual ├«n tradi╚Ťia r─âs─âritean─âÔÇŁ, ÔÇ×Biserica liturgic─âÔÇŁ, ÔÇ×Antropologie apofatic─âÔÇŁ, ÔÇ×Despre isihasmÔÇŁ.
SCR├ŹM─é (< fr., it.) s. f. Ramur─â sportiv─â ├«n care se includ probele de floret─â, sabie ╚Öi spad─â. S. a luat na╚Ötere, ca form─â sportiv─â, la sf├ór╚Öitul sec. 17, ├«n Italia ╚Öi apoi ├«n Fran╚Ťa, ca urmare a duelurilor din sec. 16. ├Än 1553 ap─âruse la Vene╚Ťia ÔÇ×Manualul ╚Ötiin╚Ťelor armelorÔÇŁ de Camillo Agrippa, cu ilustra╚Ťii atribuite lui Michelangelo, care va pune bazele artei sabiei ╚Öi spadei. S. este un sport olimpic ├«nc─â de la prima edi╚Ťie a jocurilor olimpice moderne de la Atena (1896). Primul Campionat mondial s-a desf─â╚Öurat, ├«n 1937, la Paris. Important─â pentru protejarea sportivilor a fost inventarea m─â╚Ötii (1778) de c─âtre La Boessiere. B─ârba╚Ťii particip─â la toate cele trei arme, iar femeile la floret─â (J.O.) ╚Öi spad─â (CM ╚Öi Cupa Mondial─â). Concursurile se desf─â╚Öoar─â individual ╚Öi pe echipe. ├Än Rom├ónia, s. apare ca disciplin─â la ╚ścoala din Bra╚Öov, condus─â de I. Honterus, ├«n 1543. ╚ścoala de ofi╚Ťeri re├«nfiin╚Ťat─â la Bucure╚Öti ├«n 1849 are ├«n program ╚Öi disciplina s. Primul campionat na╚Ťional se desf─â╚Öoar─â la Sinaia ├«n 1933. De-a lungul anilor scrimerii rom├óni au ob╚Ťinut succese importante, dob├óndind titlurile supreme la Jocurile Olimpice: Ionel Dr├ómb─â ╚Öi Mihai Covaliu, iar la Campionatele mondiale: Olga Orban-Szabo, Ecaterina Stahl, Elisabeta Tufan, Reka Laz─âr, Laura Badea, Mihai Covaliu, precum ╚Öi echipele feminine ╚Öi masculine.

Scrim─â dex online | sinonim

Scrim─â definitie

Intrare: scrim─â
scrim─â substantiv feminin
Intrare: scrima
scrima verb grupa I conjugarea a II-a