SCRÂNCIÓB, scrâncioburi, s. n. 1. Leagăn de lemn (sau construcție cu mai multe leagăne fixate pe același schelet) care se balansează sau se învârtește în cerc, servind ca mijloc de distracție; dulap. 2. Scândură sprijinită la mijloc pe un suport (gros), pe ale cărei capete se așează două persoane, pentru a se legăna. – Et. nec.

SCRẤNCIOB, scrâncioburi, s. n. 1. Leagăn de lemn (sau construcție cu mai multe leagăne fixate pe același schelet) care se balansează sau se învârtește în cerc, servind ca mijloc de distracție; dulap. 2. Scândură sprijinită la mijloc pe un suport (gros), pe ale cărei capete se așează două persoane, pentru a se legăna. [Pl. și: scrâncioabe] – Et. nec.

SCRÎ́NCIOB, scrîncioburi, s. n. (Regional) 1. Leagăn de lemn (sau construcție de mai multe leagăne fixate pe același schelet) care se mișcă înainte și înapoi sau se învîrtește în cerc și servește ca distracție; dulap1 (2). Scaunele încărcate și felurit colorate ale scrînciobului se înălțau, se coborau. SADOVEANU, O. IV 60. S-a dus să se dea în scrînciob... un scrînciob făcut pentru Ilenuța – o frînghie dublă cu capetele legate de o creangă groasă și dreaptă, cu o scîndurică în loc de scaun. IBRĂILEANU, A. 123. Un scrînciob mai la vale pe lîngă el adună Flăcăi și fete mîndre ce rîd cu voie bună. ALECSANDRI, P. III 39. 2. Scîndură așezată pe un butuc gros, pe ale cărei capete se așază doi copii, cumpănindu-se reciproc. ◊ Fig. Ereții fugeau și ei; hărțuiți de vijelie, se dădeau în scrînciobul aripelor cîteva clipite și cădeau – săgeți. GALACTION, O. I 49.

scrấnciob s. n., pl. scrấncioburi

scrânciob s. n., pl. scrâncioburi

SCRÂNCIOB s. dulap, leagăn, (înv. și reg.) scârcium, (reg.) huiț, (Transilv.) vârtej, (Ban.) vârtiloi, (prin Transilv.) zdrâncă. (S-a dat în ~ la moși.)

SCRẤNCIOB, scrâncioburi, s.n. Leagăn de lemn care se balansează (sau ansamblu de leagăne care se învârtesc în cerc), servind ca mijloc de distracție.

scrînciób (-buri), s. n. – Leagăn. – Var. Munt. scîrcium. Origine incertă, probabil expresivă, cf. cocioabă, cociorbă, și pe de altă parte, scîrț, scripet. Legătura cu vb. a scrînti „a se răsuci” (Scriban) nu este verosimilă. – Der. scrînciobar, s. m. (Mold., persoană care închiriază scrîncioburile la sărbători).

SCRÂNCIOB ~uri n. Instalație distractivă alcătuită din unul sau mai multe leagăne, care balansează înainte și înapoi sau se rotesc în jurul unei axe fixe. /<sl. sukrontiti

scrânciob n. Mold. dulap, leagăn învârtitor de Paști: în scrânciobul din culme se dau flăcăi și fete AL. [Cf. pol. SKRÊȚAȚ, a suci, a învârti: scrânciob însemnează lit. vârtej, învârtecuș]. V. scârcium.

SCRÎNCIOB s. dulap, leagăn, (înv. și reg.) scîrcium, (reg.) huiț, (Transilv.) vîrtej, (Ban.) vîrtiloi, (prin Transilv.) zdrîncă. (S-a dat în ~ la moși.)