Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru scotoci

SCOTOC├Ź, scotocesc, vb. IV. Tranz. intranz. ╚Öi refl. A (se) c─âuta, a (se) cerceta cu de-am─ânuntul peste tot (pentru a g─âsi ceva); a cotrob─âi. ÔÇô Et. nec.
SCOTOC├Ź, scotocesc, vb. IV. Tranz., intranz. ╚Öi refl. A (se) c─âuta, a (se) cerceta cu de-am─ânuntul peste tot (pentru a g─âsi ceva); a cotrob─âi. ÔÇô Et. nec.
SCOTOC├Ź, scotocesc, vb. IV. 1. Intranz. A r─âscoli lucrurile aflate laolalt─â, cu scopul de a c─âuta ╚Öi de a g─âsi un obiect. ├Äncepe s─â scotoceasc─â ├«n buzunarul paltonului. SADOVEANU, O. I 336. Scotoci ├«n sacul de piele ╚Öi arunc─â jos ├«n iarb─â un ban galben. C. PETRESCU, S. 41. Scotocind prin l─âzile din antreu, a dat peste un roman. REBREANU, R. I 61. ÔŚŐ Tranz. (Complementul indic─â locul unde se r─âscole╚Öte) Sevasti╚Ťa ╚Öi Marghioala au scotocit fundul gr─âdinii ╚Öi au dat de ni╚Öte brebenei pl─âp├«nzi. V. ROM. septembrie 1953, 18. Se ├«ntorceau... ├«nc├«nta╚Ťi, dup─â ce b─âtuser─â dealurile ╚Öi scotociser─â viroagele, p├«n─â ad├«nc, ├«n lumini╚Öurile codrilor. C. PETRESCU, R. DR. 35. L-am scotocit prin buzunare, peste tot: nu e ╚Öi nu e. CARAGIALE, O. I 127. (Fig.) ├Äntreb─â repede, scotocindu-i fa╚Ťa cu privirea. DUMITRIU, P. F. 51. Toat─â via╚Ťa lui... fu scotocit─â ╚Öi scoas─â la iveal─â. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 6. ÔÖŽ Tranz. A c─âuta ceva printre alte lucruri. Se d─âdu ├«nd─âr─ât, scotocindu-╚Öi tocul revolverului. DUMITRIU, N. 123. S─â scotocim ├«n pe╚Öterile Dordoniei siluete de fiare antideluviene. ODOBESCU, S. III 166. ÔŚŐ Refl. (Despre persoane) Melchior se scotoci prin buzunare dup─â ╚Ťig─âri ╚Öi ├«ntinse pachetul c─âtre Carol. V. ROM. februarie 1952, 143. Se scotoceau ├«n buzun─âri sau ├«n s├«n. DUMITRIU, N. 7. Mo╚Ö Matei se scotoci ├«n chimir s─â-i dea ceva de cheltuial─â. MIRONESCU, S. A. 81. 2. Tranz. (Rar) A scoate ceea ce a mai r─âmas, adun├«nd cu aten╚Ťie toate resturile. [Iapa] scotocea ╚Öi ea, pe ici pe colea, iarba r─âmas─â prin ├«ndoiturile mai ad├«ncate... ale poienii. HOGA╚ś, M. N. 63.
scotoc├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. scotoc├ęsc, imperf. 3 sg. scotoce├í; conj. prez. 3 s─â scotoce├ísc─â
scotoc├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. scotoc├ęsc, imperf. 3 sg. scotoce├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. scotoce├ísc─â
SCOTOC├Ź vb. 1. v. c─âuta. 2. (rar) a se scobi, a se scurma. (Se ~ prin buzunare.)
SCOTOC├Ź vb. v. a╚Ť├ó╚Ťa, ├«nte╚Ťi, ├«nviora, r├óc├ói, scormoni, scurma.
scotoc├ş (-c├ęsc, -├şt), vb. ÔÇô A scormoni, a scruta, a cerceta, a c─âuta. ÔÇô Var. scoroci, scociori, scocior├«. Crea╚Ťie expresiv─â, cf. cotroci, cotrob─âi. Leg─âtura cu sl. skutiti ÔÇ×a scormoniÔÇŁ (Cihac, II, 333), sau cu a scoate ÔÇ×a extrageÔÇŁ (Tiktin) nu este probabil─â; trebuie s─â se porneasc─â mai cur├«nd de la cotroci cu s- expresiv, ca ├«n (s)bor╚Öi, (s)coroji etc. ÔÇô Der. scotoceal─â, s. f. (c─âutare, cercetare); scotocitor, adj. (c─âut─âtor, scormonitor).
A SCOTOC├Ź ~├ęsc intranz. A r─âscoli peste tot, c─âut├ónd cu r├óvn─â; a cotrob─âi; a scormoni; a scocior├«. /a scoate + suf. ~oci
scotoc├Č v. a c─âuta peste tot. [Tras din cotoc, cotoiu: lit. a dibui ├«n toate p─âr╚Ťile ca cotoii ├«n perioada goanei].
scotoc├ęsc v. intr. ╚Öi tr. (cp. cu cotroc, cu scoc─şor─âsc, ╚Öi cu bg. stukam, j─âr─âsc focu). Cotelesc, caut peste tot: a scotoci pin lad─â, pin cas─â, pin p─âdure. V. bodic─â─şesc.
scotoci vb. v. AȚÎȚA. ÎNTEȚI. ÎNVIORA. RÎCÎI. SCORMONI. SCURMA.
SCOTOCI vb. 1. a căuta, a cotrobăi, a răscoli, a scormoni, a umbla, (pop.) a scociorî, (înv. și reg.) a scodoli, a scorbeli, (reg.) a bodicăi, a corleși, a cotili, a hojbăi, a scobîrlăi, (Mold.) a bîrcîi, (Bucov.) a boltăi, (prin Olt.) a bulduși, (prin Ban.) a burfăi, (Ban.) a cobîrlui, (Mold. și Bucov.) a cociobăi, (Munt.) a scofeli, (înv.) a scorteli. (Nu mai ~ prin lucrurile mele.) 2. (rar) a se scobi, a se scurma. (Se ~ prin buzunare.)
scotoc├ş, scotocesc, vb. tranz, refl. ÔÇô A cerceta cu de-am─ânuntul, a c─âuta. ÔÇô Et. nec. (DEX); var. a lui (s)cotroci (< cotroc ÔÇ×ad─âpost, culcu╚ÖÔÇŁ), probabil sub influen╚Ťa lui scoate, sau din cotoc, var. a lui cotroc (Lo╚Öon╚Ťi, 2001; v. ╚Öi DER); din scoate + suf. -oci (MDA).

Scotoci dex online | sinonim

Scotoci definitie

Intrare: scotoci
scotoci verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a