Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

23 defini╚Ťii pentru scoru╚Ö

SCOR├Ü╚ś, scoru╚Öi, s. m. Arbore din familia rozaceelor, cu frunze compuse, cu flori albe ╚Öi cu fructe comestibile, brune sau galbene, cu lemnul foarte dens, dur ╚Öi omogen, folosit ├«n industria mobilelor (Sorbus domestica). ÔŚŐ Scoru╚Ö-de-munte (sau -p─âs─âresc) = arbore mic din familia rozaceelor, cu ramuri plecate, cu frunze imparipenate, cu flori albe ╚Öi fructe de m─ârimea unui bob de maz─âre, ro╚Öii ╚Öi astringente la gust (Sorbus aucuparia). ÔÇô Din scoru╚Ö─â (derivat regresiv).
SCOR├Ü╚ś, scoru╚Öi, s. m. Arbore din familia rozaceelor, cu frunze compuse, cu flori albe ╚Öi cu fructe comestibile, brune sau galbene, cu lemnul foarte dens, dur ╚Öi omogen, folosit ├«n industria mobilelor (Sorbus domestica). ÔŚŐ Scoru╚Ö de munte (sau p─âs─âresc) = arbore mic din familia rozaceelor, cu ramuri plecate, cu frunze imparipenate, cu flori albe ╚Öi fructe de m─ârimea unui bob de maz─âre, ro╚Öii ╚Öi astringente la gust (Sorbus aucuparia). ÔÇô Din scoru╚Ö─â (derivat regresiv).
SCOR├Ü╚ś, scoru╚Öi, s. m. Arbore din familia rozaceelor, cu flori albe dispuse ├«n corimbi, cu fructele ca ni╚Öte meri╚Öoare, de culoare ro╚Öie sau galben─â, comestibile; cre╚Öte ├«n regiunea dealurilor; lemnul lui, foarte dur, se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â la fabricarea uneltelor de t├«mpl─ârie, a paturilor de arm─â etc. (Sorbus domestica). ├Än vale, printre scoru╚Öii de-abia ├«nverzi╚Ťi, se ridicau noile locuin╚Ťe. V. ROM. septembrie 1953, 175. Galbenul... se mai face ╚Öi din m─âcie╚Ö (p─âducel), p─âr p─âdure╚Ť, scoru╚Ö ╚Ö.a. PAMFILE-LUPESCU, CROM. 67. ÔŚŐ Compuse: scoru╚Ö-de-munte (sau scoru╚Ö-p─âs─âresc) = arbore mic din familia rozaceelor, cu ramuri plecate, cu flori albe ╚Öi fructele ca ni╚Öte cire╚Öe ro╚Öii, mici, astringente la gust; cre╚Öte ├«n t─âieturi de p─âduri ╚Öi tufi╚Öuri, ├«n regiunea de munte (Sorbus aucuparia); scoru╚Ö-nem╚Ťesc = mo╚Ömon.
!scorúș s. m., pl. scorúși
!scorúș-de-múnte (plantă) s. m., pl. scorúși-de-múnte
scor├║╚Ö-nem╚Ť├ęsc (plant─â) s. m., pl. scoru╚Öi-nem╚Ťe╚Öti
scorúș s. m., pl. scorúși
scorúș de múnte s. m. + prep. + s. m.
scor├║╚Ö nem╚Ť├ęsc s. m. + adj.
SCOR├Ü╚ś s. (BOT.; Sorbus aucuparia) (reg.) meri╚Öor, mersin─â, sorb, lemn-c├óinesc, lemn-pucios, pomul-ursului.
SCOR├Ü╚ś s. v. sorb.
SCORU╚ś-NEM╚Ü├ëSC s. v. mo╚Ömon.
SCOR├Ü╚ś ~i m. Arbore ├«nalt cu frunze lunguie╚Ťe, zim╚Ťate, cu flori albe ╚Öi cu fructe mari, comestibile, cu lemnul dur, ├«ntrebuin╚Ťat ├«n industria mobilelor. /Din scoru╚Ö─â
scorúș scorúșe, s.n. (reg.) parte a bisericii (de obicei balcon) unde cântă corul.
scoruș m. Bot. sorb. [Tras din scorușă].
scor├║╚Ö m. (d. scoru╚Ö─â). Un pom rozace┼ş (pirus sorbus or─ş sorbus domestica). Cre╚Öte pin p─âdur─ş, pe dealur─ş ╚Öi mun╚Ť─ş, de multe or─ş cultivat. Din lemnu lu─ş se fac scule de t├ómpl─ârie. Scoru╚Ö s─âlbatic sa┼ş de munte (pirus [sorbus] aucuparia), un fel de sorb or─ş scoru╚Ö numit ╚Öi meri╚Öor (Buc.) ╚Öi lemn puc─şos. V. p─âr 2, mu╚Ömul, b├«rcoace.
scoruș s. v. SORB.
SCORU╚ś s. (BOT.; Sorbus aucuparia) (reg.) meri╚Öor, mersin─â, sorb, lemn-c├«inesc, lemn-pucios, pomul-ursului.
scoru╚Ö-nem╚Ťesc s. v. MO╚śMON.
scor├║╚Ö, scoru╚Öi, s.m. ÔÇô (bot.) Arbore din familia rozaceelor, cu flori albe ╚Öi cu fructe comestibile, cu lemn dens, dur ╚Öi omogen (Sorbus aucuparia L). Lemn c├óinesc, meri╚Öor, pomul ursului, sorb. ÔÖŽ (med. pop.) Se folose╚Öte la reumatism, tuse, tuberculoz─â ╚Öi boli de s├ónge (Borza, 1968: 163). ÔÖŽ (onom.) Scoru╚Ö, nume de familie ├«n Maramure╚Ö. ÔÇô Der. regr. din scoru╚Ö─â ÔÇ×fructul scoru╚ÖuluiÔÇŁ (< sl. oskoru┼ía, cf. bg. skoru┼ía) (╚ś─âineanu, Scriban, DEX, MDA).
scor├║╚Ö, -i, s.m. ÔÇô (bot.) Arbore din familia rozaceelor, cu flori albe ╚Öi cu fructe comestibile, cu lemn dens, dur ╚Öi omogen (Sorbus aucuparia L). Lemn c├óinesc, meri╚Öor, pomul ursului, sorb. Se folose╚Öte ├«n medicina popular─â la reumatism, tuse, tuberculoz─â ╚Öi boli de s├ónge (Borza 1968: 163). ÔÇô Der. regr. din scoru╚Ö─â, ÔÇ×fructul scoru╚ÖuluiÔÇŁ (< sl. oskoru┼ía, cf. bg. skoru┼ía).
SCOR├Ü╚ś (< scoru╚Ö─â) s. m. Arbore fructifer din familia rozaceelor, ├«nalt de 15-20 m, cu frunze compuse ╚Öi fructe mari, comestibile (Sorbus domestica). Fructele con╚Ťin zaharuri, acizi organici, vitamine ╚Ö.a. Lemnul, foarte dens ╚Öi dur, este folosit ├«n industria mobilei. Scoar╚Ťa este folosit─â la fabricarea tanan╚Ťilor. ÔŚŐ S. de munte = arbore melifer din familia rozaceelor, ├«nalt p├ón─â la 10 m, cu frunze imparipenate, flori albe ╚Öi fructe sferice ro╚Öii, astringente (Sorbus aucuparta).
SORBUS L., SCORU╚ś, fam. Rosaceae. Gen originar din emisfera nordic─â, cca 82 specii, arbora╚Öi sau arbori. Frunze alterne, simple sau imparipenat-compuse, caduce. Flori hermafrodite, complete, mici, albe (pe tip 5, 15-20 stamine galbene, 2-5 c├órpele), ├«n corimbe umbeliforme, multiflore, terminale. Fruct, baciform ro╚Öu, maro, galben, alb sau verzui.

Scoruș dex online | sinonim

Scoruș definitie

Intrare: scoruș (pl. -e)
scoruș pl. -e
Intrare: scoruș (pl. -i)
scoruș pl. -i substantiv masculin
Intrare: scoruș-de-munte
scoruș-de-munte substantiv masculin
Intrare: scoru╚Ö-nem╚Ťesc
scoru╚Ö-nem╚Ťesc substantiv masculin