Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru scornitor

SCORNIT├ôR, -O├üRE, scornitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care scorne╚Öte, inventeaz─â; creator; care lanseaz─â zvonuri, care minte. ÔÇô Scorni + suf. -tor.
SCORNIT├ôR, -O├üRE, scornitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care scorne╚Öte, inventeaz─â; creator; care lanseaz─â zvonuri, care minte. ÔÇô Scorni + suf. -tor.
SCORNITÓR, -OÁRE, scornitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care scornește, inventează; (învechit) creator. Esop, scornitorul și tatăl fabulelor. ȚICHINDEAL, F. 1.
scornitór (rar) adj. m., pl. scornitóri; f. sg. și pl. scornitoáre
scornitór adj. m., pl. scornitóri; f. sg. și pl. scornitoáre
SCORNITÓR s. v. creator, făuritor, înfăptuitor, născocitor, plăsmuitor, realizator.
SCORNITÓR ~oáre( ~óri, ~oáre) m. și f. rar Persoană care scornește. /a scorni + suf. ~tor
scornitor s. v. CREATOR. FĂURITOR. ÎNFĂPTUITOR. NĂSCOCITOR. PLĂSMUITOR. REALIZATOR.

Scornitor dex online | sinonim

Scornitor definitie

Intrare: scornitor
scornitor adjectiv