Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru scontator

SCONTAT├ôR, -O├üRE, scontatori, -oare, adj., s. m. ╚Öi f. (Persoan─â, institu╚Ťie) care face opera╚Ťii de scont. ÔÇô Din it. scontatore.
SCONTAT├ôR, -O├üRE, scontatori, -oare, adj., s. m. ╚Öi f. (Persoan─â, institu╚Ťie) care face opera╚Ťii de scont. ÔÇô Din it. scontatore.
SCONTAT├ôR, -O├üRE, scontatori, -oare, adj. (╚śi substantivat) (Persoan─â) care face opera╚Ťii de scont.
scontatór adj. m., s. m., pl. scontatóri; adj. f., s. f. sg. și pl. scontatoáre
scontatór adj. m., s. m., pl. scontatóri; f. sg. și pl. scontatoáre
SCONTAT├ôR, -O├üRE adj., s.m. ╚Öi f. (Cel) care face opera╚Ťii de scont. [Cf. it. scontatore].
SCONTAT├ôR, -O├üRE adj., s. m. f. (cel) care efectueaz─â opera╚Ťii de scont. (< it. scontatore)
SCONTATÓR ~oáre ( ~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care efectuează un scont. /a sconta + suf. ~tor

Scontator dex online | sinonim

Scontator definitie

Intrare: scontator (adj.)
scontator adjectiv
Intrare: scontator (s.m.)
scontator substantiv masculin